Toată lumea așteaptă deznodământul crizei din Grecia, mai exact referendumul, pentru a vedea cum va evolua situația în perioada următoare. Rămânerea elenilor în zona euro sau ieșirea lor sunt evenimente ce vor determina anumite acțiuni ale statelor din Europa (dar și de prin toată lumea), mai ales la nivelul piețelor de capital și financiare.

Evident, pe noi ne interesează în primul rând care sunt efectele potențiale asupra piețelor din România. Falimentul Greciei și eventuala ieșire din zona euro reprezintă o situație asemănătoare cu cea a falimentului Lehman Brothers, sunt deja mai mulți analiști internaționali care spun că sentimentul din piețe este asemănător cu cel din SUA în 2008. Din fericire, nu va fi vorba de nicio surpriză, ceea ce înseamnă că și efectele vor fi limitate.

Bursa de Valori București (BVB) a reacționat dinaintea vreunei decizii legate de Grecia, ca toate bursele din lume. Mai exact, piața, prin principalii indici, a luat-o în jos de la începutul lunii iunie, pentru a recupera ceva în ultimele zile, atunci când au apărut semne că elenii vor accepta cererile UE și FMI. Din fericire, piața rămâne în teritoriu pozitiv la șase luni, scăderea fiind mai mică decât aprecierea din ultimele luni. Astfel, principalul indice al pieței, BET, a încheiat primul trimestru al anului cu o creștere de aproximativ 4,5% față de închiderea anului trecut. Perioada următoare depinde însă de ce va face Grecia, pentru că țara noastră se află printre primele care vor fi influențate de o final negativ al situației elene. Chiar dacă la nivelul companiilor listate și al situației macro nu se va schimba nimic, din cauza panicii generale investitorii vor închide orice poziție ce nu este considerată sigură 100%.

De altfel, piața de capital de la noi rămâne foarte mică, cu un nivel de lichiditate medie zilnică de 32 milioane lei (7 milioane euro) mai mică decât cea de anul trecut, când s-a ridicat la 51,9 milioane lei. Motiv pentru care BVB nu a intrat pe lista scurtă a MSCI, compania care decide trecerea unei piețe de la statutul de frontieră la cel de emergentă. Și cu cât este mai mică piața, cu atât sunt mai mari dezechilibrele din exterior.

Băncile nu au probleme cu Grecia

La nivel de imagine, problemele sunt sensibil mai mari pe piața bancară. Băncile grecești sunt prezente la noi în număr de patru (toate supuse sistemului juridic autohton, adică neinfluențate de deciziile guvernului de la Atena), cu active totale de 44,2 miliarde lei, respectiv 12% din sistem. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a ținut să precizeze public că aceste bănci nu au probleme de solvabilitate, având o rată de 17%, dublă față de cea europeană de 8%, iar finanțarea de la băncile-mamă reprezintă doar 27%, procent care poate fi acoperit fără prea mari dificultăți.

„În caz de momente emoţionale mai mult sau mai puţin justificate, băncile pot să asigure lichiditatea, se aprovizionează de la BNR“, spune Mugur Isărescu, referindu-se la principala problemă a băncilor elene de la noi, respectiv teama deponenților de situația din Grecia și retragerea banilor din depozite.

Problema este că sistemul bancar de la noi nu a ieșit încă în totalitate din criza creditelor neperformante. De altfel, soldul împrumuturilor către populație și bănci continuă să scadă (cu -1,9% în mai față de aceeași lună a anului trecut), în ciuda susținerii puternice dată de stat prin programul Prima Casă. Împrumuturile în valută au scăzut cu 10,1% în mai, până la 114,2 miliarde lei, în timp ce cele în lei au avansat cu 9,7%, până la 98,6 miliarde lei. Valoarea depozitelor clienților neguvernamentali au scăzut la rândul lor în mai, cu 0,2%, până la 227,9 miliarde lei, adică peste soldul creditelor private. Rata creditelor neperformante a coborât semnificativ în acest an, după ce băncile au început să vândă portofolii mari de împrumuturi cu probleme.

Ponderea acestora în sistem era în martie la 13,85%, în coborâre de la peste 20% anul trecut, iar valoarea neperformantelor de la sfârșitul lunii mai era de aproape 24 miliarde lei (fiind trecut doar principalul împrumutului, nu și pozițiile extrabilanțiere). Iar recuperarea sistemului bancar nu înseamnă doar eliminarea neperformantelor, ci și revenirea pe creștere a creditării. Până acum, scăderea mult mai drastică a soldului de împrumuturi a fost evitată prin programe gen Prima Casă, prin care au fost acordate împrumuturi de aproape 11 miliarde lei între 2009 și 2014, la care se adaugă și plafonul de anul acesta, de 2,5 miliarde lei.

Băncile cu capital majoritar grecesc au un rol moderat în sectorul bancar românesc. Sunt pe locul al treilea, cu 12%
Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR