Ca şi în cazul celorlalte proiecte propuse pentru modernizarea celui mai important nod feroviar din România şi pe acesta s-a aşternut praful şi a fost înghiţit de birocraţie.
Între timp, Poznan, un oraş secundar de patru ori mai mic decât Bucureştiul, localizat în partea central vestică a Poloniei, a reuşit să îşi transforme gara centrală într-un adevărat obiectiv turistic şi comercial. Reuşita acestui oraş ar trebui să fie mai mult decât un exemplu pentru autorităţile române în condiţiile în care toate companiile care au participat la dezvoltarea proiectului sunt prezente în România de ani buni. Ultimele estimări ale reprezentanţilor căilor ferate române indică un buget de investiţii necesar modernizării Gării de Nord de circa 400 mil. euro. Cu 385 mil. euro investiţii, sumă suportată din fonduri private, gara din Poznan a fost transformată într-un centru comercial care cuprinde 230 de magazine, împărţite pe o suprafaţă închiriabilă de 58.000 mp (aproape dublă faţă de suprafaţă noului mall Promenada din Bucureşti), 19 platforme de autobuz, o parcare pe trei etaje cu 1.500 de locuri şi 2,5 km de reţele feroviare noi în zona gării.
Cum au făcut polonezii
Polskie Koleje Panstwowe (PKP), administratorul căilor ferate poloneze, a realizat o licitaţie în 2007 pentru modernizarea şi revitalizarea gării centrale din Poznan. Licitaţia a fost câştigată de TriGranit, companie controlată de milionarii maghiari Sándor Csányi şi Sándor Demján – care au investit până acum în România peste 250 mil. euro. Ungurilor li s-au alăturat în februarie 2012 fondul de investiţii Europa Capital, controlat de renumitul grup financiar american Rockefeller – care a construit până acum în Bucureşti 150 de apartamente. Proiectul polonez a fost realizat în Parteneriat Public-Privat, la care PKP a contribuit cu terenul şi joint-venture-ul Europa Capital – Trigranit a contribuit cu capitalul financiar necesar. Dezvoltarea a fost finanţată de un consorţiu de bănci din care fac parte Bank Zachodni WBK, Nordea, BRE Bank, Raiffeisen şi Hypo Noe.
De la inaugurarea Poznan City Center, în octombrie 2013 – la circa doi ani de la începerea lucrărilor, mallul a avut aproape 5 milioane de vizitatori, adică o medie de 40.000 de oameni pe zi. Spre comparaţie, Gara de Nord este tranzitată zilnic de circa 10.000 de persoane.
Bani din gară
Şi mai interesat este faptul că la începutul acestei săptămâni, Poznan City Center a fost cumpărat de nemţii de la ECE European Prime Shopping Center Fund, în parteneriat cu Resolution Property.
Germanii de la ECE, care au un portofoliu de 189 de malluri în administrare la nivel european, şi-au încercat norocul şi pe piaţa românească, dar s-au retras în 2011 fără a investi în România. După ce au pierdut contractul de dezvoltare al Obor Mall în favoarea Băneasa Investments, firmă controlată indirect de Gabriel Popoviciu, ECE s-a asociat cu Ion Rădulea pentru dezvoltarea unui alt mall, de această dată pe fosta platformă industrială Semănătoarea. Parteneriatul a durat până când Rădulea a renunţat la ideea construirii unui mall în noul proiect Sema Parc. A urmat un nou parteneriat, cu britanicii de la Nova Imobiliare, pentru care trebuiau să dezvolte cel mai mare complex comercial din regiune, Colosseum de pe şoseaua Chitilei. A încetat şi acesta, după ce investitorii au amânat proiectul timp de patru ani. Radu Merica, cel care a fost directorul general al ECE România timp de patru ani, a declarat pentru Capital în momentul retragerii companiei de pe piaţa locală că este posibil ca nemţii să mai revină abia peste zece ani.
Revenind la Gara de Nord, proiectul discutat cu belgienii prevede realizarea unui nivel suprateran şi a altor două subterane: o linie pentru tren suburban şi una pentru metrou. Partea supraterană ar trebui să cuprindă spaţii comerciale, adică o dezvoltare de tip mall. Rămâne de văzut dacă autorităţile române vor avea mai multă inspiraţie în atragerea investitorilor privaţi deja activi pe piaţa locală, după modelul ţărilor vecine.
