România are aproximativ 85.000 de kilometri de drumuri publice. Circa 20% din total înseamnă drumuri naționale aflate în administrarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR). Nu mai este o supriză pentru nimeni că și acum, după opt ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, mai avem drumuri naționale pietruite sau chiar o porțiune de 15 kilometri de drum național de pământ, conform datelor comunicate de Statistică pentru începutul anului trecut.

Citiți și: Cum s-ar putea uni calea ferată cu autostrăzile

În ceea ce privește starea tehnică a drumurilor publice, Statisca spune că aproape jumătate din lungimea drumurilor modernizate și a celor cu îmbrăcăminți ușoare au durata de serviciu depășită. Nu mai este o surpriză nici faptul că, de aproape un an, mai exact de la 1 aprilie 2014, plătim în plus 7 eurocenți pentru fiecare litru de carburant. Rovinieta nu a mai fost majorată, deși au existat în anii trecuți solicitări din partea companiei în această privință. Recent, opinia publică a fost informată că, începând de anul viitor, impozitul auto se va majora, conform proiectului de Cod Fiscal. 

4,42 de miliarde de euro a avut România la dispoziție în perioada 2007-2013 pentru Programul Operațional Sectorial Transport, mai mult de jumătate din sumă fiind alocată infrastructurii rutiere. S-au absorbit pe sectorul rutier doar 1,5 miliarde de euro, riscul de a pierde o parte din suma alocată fiind încă destul de ridicat. Dacă toate cele menționate mai sus sunt cunoscute, o surpriză este faptul că nu știm unde au ajuns acești bani, nici de ce, acum, în anul 2015, nu avem o autostradă care să lege Estul de Vestul țării.

Citiți și:
Victor Ponta despre autostrada Comarnic-Brașov: Va fi una dintre cele mai mari dezamăgiri ale mele

Vă prezentăm, în rândurile care urmează, răspunsurile CNADNR la următoarele probleme: taxa de pod de la Fetești, aglomerația de pe Valea Prahovei și Valea Oltului, de ce proiectul autostrăzii Sibiu-Pitești a fost tărăgănat mai bine de doi ani și de ce pentru Comarnic-Brașov statul român ar urma să achite peste 8,4 miliarde de euro.
 

Fără cozi la Fetești

Narcis Neaga, directorul general al CNADNR, dă asigurări că în sezonul estival din acest an drumul către litoral va fi mult mai scurt. Nu ca lungime, ci din punct de vedere al timpului, întrucât șoferii nu vor mai fi nevoiți să stea la cozile infernale de la Fetești-Cernavodă. „Primul test adevărat va fi de minivacanța de 1 Mai“, spune șeful companiei, precizând că până atunci vor fi rezolvate și ultimele probleme: discuțiile cu benzinarii și stabilirea ultimelor detalii cu operatorii telecom. Practic, șoferii care doresc să nu plătească în numerar la stația de taxare (fiind păstrătată o cabină pentru fiecare sens), vor putea achita tariful de trecere a podurilor în stațiile de carburanți de pe Autostrada Soarelui sau prin SMS transmis la un număr scurt. „Șoferii pot opta pentru plata prin SMS, sau în benzinării, în avans sau până la ora 24 a zilei următoare“, ne-a explicat Ionuț Mașala, directorul financiar al CNADNR.

Citiți și: EXCLUSIV Sisif de România – proiectele neterminate ale statului

Potrivit acestuia, compania va pregăti în perioada următoare și un sistem pentru plata online sau printr-o aplicație de pe telefonul mobil. Șoferii care vor apela la aceste modalități de plată vor putea circula, fără să oprească la barieră, cu o viteză medie de 40-50 km/h, prin stația de taxare, estimează Narcis Neaga. El a mai menționat că din cei 32 de angajați vor rămâne doar 12, restul urmând să fie redistribuiți în alte departamente ale companiei. Întrebat dacă tariful va crește odată cu implementarea noului sistem informatic, conducerea CNADNR a menționat că tarifele vor rămâne la nivelul din prezent. Și dacă vă întrebați câți bani nu a încasat CNADNR în luna august a anului trecut plus în încă două zile din iulie, perioadă în care taxa a fost suspendată, puteți afla că este vorba de o sumă de 13,5 milioane de lei, adică un tranzit de aproape 900.000 de autovehicule.

Sibiu-Pitești vs. Comarnic-Brașov

„Cele două proiecte nu se canibalizează“, spune Narcis Neaga. Potrivit conducerii CNADNR, la proiectul Sibiu-Pitești au fost unele întârzieri, fundamentate, întrucât reprezentanții Comisiei Europene au dorit să știe foarte clar toate detalile referitoare la proiect pentru a știi ce finanțează. Din acest motiv, revizuirea studiului de fezabilitate, procedură inițiată de CNADNR, a fost anulată în 2012, iar experții de la Jaspers au purtat nenumărate discuții cu oficialii români, ajungându-se la un moment dat la varianta ca Jaspers să elaboreze caietul de sarcini pentru revizuirea Studiului de Fezabilitate. Astfel că abia la finele lunii mai 2014, adică doi ani mai târziu, să fie publicat anunțul de licitație. În urmă cu o lună a fost stabilit câștigătorul, însă unul dintre participanți a depus contestație, astfel că proiectul a intrat din nou în blocaj. În zilele următoare ar urma să se rezolve contestația, iar contractul să fie atribuit și semnat. Câștigătorul va avea la dispoziție 17 luni pentru întocmirea SF, astfel că abia în toamna anului 2017 ar putea începe lucrările la această autostradă, după organizarea licitației pentru constructor.

Citiți și: Autostrada din munți, mai scumpă decât în 2010

Când vine vorba de Comarnic-Brașov, Neaga spune că nicio autostradă din România nu se poate susține din trafic, cu excepția A1. „Am făcut simulări, să golim Valea Oltului complet, să facem autostrada Sibiu-Brașov, Brașov-Bacău, să formăm pâlnia pe Brașov – Ploiești, de abia atunci și după un anumit număr de ani, traficul ar susține aceasta autostradă. Este și motivul pentru care riscul de trafic nu a fost preluat de către bănci în 2012-2013 și s-a preferat plata de disponibilitate“, explică directorul general al CNADNR.

Despre costurile autostrăzii Comarnic-Brașov, rezolvarea așa-numitelor puncte critice de trafic de pe Valea Oltului și Valea Prahovei și ce tronsoane de autostradă vor fi gata în acest an puteți citi în zilele următoare pe www.capital.ro.