Accizele pentru băuturi intermediare au crescut cu 250%, la 1 iulie 2010. Din această cauză producţia fiscalizată aproape a dispărut, contractându-se cu 97%, potrivit reprezentanţilor Patronatului Naţional al Viei şi Vinului (PNVV). „Aşadar, statul român pierde astăzi cca 25 mil euro/an din cauza evoluţiei ascendente a cotei accizei, la care se adaugă TVA şi alte taxe”, susţine patronatul, precizând că diferenţa este acoperită pe piaţă de contrabandă.
“În cazul produselor intermediare evaziunea este una foarte mare, în acest moment ea crescând foarte rapid în urma creşterii accizei de la 51,08 euro/hl la începutul anului 2009 la 165 euro/hl în 2011, acest lucru conducând la o prăbuşire a veniturilor din accize la această categorie de la 101,44 milioane lei în 2008 la rambursări nete de accize în 2012, pentru ca în 2013 să se înregistreze venituri de doar 1,53 milioane lei”, se arată şi în raportul anual al Consiliului Fiscal.
Evaziunea la alcool reprezintă circa jumătate din piaţă.
Ministerul Finanţelor şi-a diminuat semnificativ încasările din accize în ultimii ani, piaţa legală a băuturilor pe bază de vin s-a diminuat, liderul de piaţă în domeniul spumantelor, vermuturilor şi a cocktailurilor pe bază de vin a închis capacităţile de producţie din România alegând varianta achiziţiei din alte state comunitare şi comercializarea produselor în România, explică reprezentanţii patronatului.
Mai mult, Consiliul Fiscal constată că, în ciuda creşterii foarte rapide a accizelor la toate produsele alcoolice, începând cu 2007, veniturile colectate au crescut foarte puţin în acelaşi interval.
Fenomenul este previzibil atâta timp cât teoria fiscală arată că o creştere de taxe peste nivelul de suportabilitate al plătitorilor se converteşte în evaziune. Nici creşterea de accize la carburanţi nu a însemnat, automat, venituri bugetare mai mari. Încasările din accizele pe carburanţi au fost cu 387 milioane lei mai mici în al doilea trimestru din 2014 – după aplicarea supraaccizei – decât în primul trimestru.
