Există multe situaţii în care salariaţii descoperă cu stupoare că le-au fost anulate beneficiile pe care le aşteptau în calitate de contributori la sistemele de asigurări: fie că este vorba de servicii de sănătate, concediii medicale ori de momentul pensionării când se calculează vechimea în muncă şi valoarea contribuţiei.
În condiţiile în care circa 10% dintre societăţile româneşti au datorii la bugetele de asigurări, riscul unui salariat de a constata că a fost lăsat în offside de angajator nu este deloc neglijabil. Şi atunci întrebarea care se pune este: ce ar putea face un asigurat pentru a preîntâmpina astfel de situaţii neplăcute?
Marea problemă este că, aşa cum este reglementat de lege raportul salariat – angajator – stat, principalii actori sunt angajatorul şi statul, prin instituţiile sale. Calculul, reţinerea şi plata contribuţiilor sunt obligaţii ale companiei faţă de stat care, în baza plăţilor, urmează să acorde beneficiile asiguratului. Prin urmare, nu numai că salariatul nu are nicio obligaţie, dar nici măcar nu este avertizat de o eventuală neplată, neasumându-şi conştient un eventual risc.
Cum poate verifica?
Astfel că tot ceea ce îi rămâne de făcut este să verifice dacă s-au plătit datoriile în contul său, iar în caz de neplată „poate adresa o sesizare către Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM), precum şi către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) sau chiar formula o plângere penală. Mai mult, angajatul în cauză se poate adresa şi instanţelor de judecată“, spune Alexandru Mănucu, Tax Senior Consultant, TZ&A Tax.
Pentru a afla situaţia plăţilor, demersurile sunt foarte greoaie şi birocratice fiind împărţite între mai multe instituţii. Deşi a preluat administrarea tuturor contribuţiilor de asigurări, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală nu are o evidenţă nominală şi precizează că „pentru obţinerea informaţiilor privind contribuţiile sociale individuale, angajaţii se vor adresa Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (contribuţia de asigurări sociale de sănătate), Casei Naţionale de Pensii Publice (contribuţia de asigurări sociale), Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (contribuţia datorată bugetului asigurarilor de sănătate)“.
Salariaţii sunt cei asupra cărora se răsfrâng repercusiunile birocraţiei. „Salariatul căruia angajatorul nu i-a achitat contribuţiile de asigurări îşi pierde calitatea de asigurat, în acord cu prevederile art. 211 alin. (1), potrivit căruia sunt asiguraţi toţi cetăţenii români cu domiciliul în ţară, precum şi cetăţenii străini şi apatrizii care au solicitat şi obţinut prelungirea dreptului de şedere temporară sau au domiciliul în România şi fac dovada plăţii contribuţiei la fond“, explică Alexandru Mănucu.
Cardurile de sănătate reprezintă o soluţie, numai că deocamdată nu a fost rezolvată problema validării lor şi continuă să se aplice Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. În conformitate cu aceasta, „documentele prin care se atestă calitatea de asigurat sunt, după caz, adeverinţa de asigurat eliberată prin grija casei de asigurări la care este înscris asiguratul sau documentul rezultat prin accesarea de către furnizorii aflaţi în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate a instrumentului electronic pus la dispoziţie de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Dacă angajatorul nu eliberează această adeverinţă solicitată atât la medicul de familie, cât şi de spital, atunci salariatul în cauză va fi obligat să achite personal costuri de spitalizare etc. şi implicit nu i se va putea elibera certificatul de concediu medical“, spune Alexandru Mănucu.
Hăţişul birocratic
În cazul cotizării la pensii, în perioada în care angajatorul nu-şi achită obligaţiile, salariaţilor nu li se calculează vechime în muncă. „Vechimea aferentă perioadei respective nu va putea fi valorificată la stabilirea pensiei până la achitarea datoriilor, inclusiv a dobânzilor şi penalităţilor de întârziere“, arată consultantul citat.
Spaţiul privat virtual, o aplicaţie de verificare a situaţiei fiscale creată de ANAF, ar urma să funcţioneze de la 1 ianuarie 2015, în prezent fiind accesibilă doar pentru Bucureşti şi Ilfov.
Funcţionarea Spaţiului virtual privat şi validarea cardurilor de sănătate sunt soluţii pentru verificarea plăţilor făcute de angajatori. În acest fel, cei expuşi la riscul de a-şi pierde calitatea de asiguraţi pot fi avertizaţi. Din păcate, demersurile legale ulterioare pentru rezolvarea problemei sunt dificile şi, în unele cazuri, cu puţine şanse de reuşită.
