Finalizarea licitațiilor de peste 2 miliarde de euro și derularea contractelor de 1,44 miliarde de euro din ograda CFR SA sunt cele mai importante subiecte aflate pe agenda ministrului transporturilor, Dan Costescu. Într-un interviu acordat revistei Capital, ministrul Transporturilor a anunțat că cel târziu în primăvară vom avea constructorii pentru reabilitarea a aproximativ 140 de kilometri de cale ferată între Arad și Simeria, proiecte estimate la peste 2 miliarde de euro. După eșecul privatizării CFR Marfă din toamna anului 2013, Dan Costescu a precizat că operatorul feroviar de marfă începe anul 2016 cu un nou proces de restructurare și eficientizare. Ministrul transporturilor așteaptă un raport al Corpului de Control pentru a analiza activitatea managementului de la TAROM și anunță un proces de descentralizare și reorganizare a Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR).

Capital: Licitaţiile la calea ferată Arad-Simeria sunt blocate de mai bine de doi ani. Ce se întâmplă cu aceste proiecte amânate sau blocate, ce însumează aproape 2 miliarde de euro, din cadrul companiei CFR SA?

Dan Costescu: Licitațiile sperăm să fie finalizate cât de curând, cel mai probabil la începutul acestui an. În momentul în care am venit eu în CFR SA licitațiile erau blocate de un an și ceva, prima mea grijă a fost să le lăsăm să curgă pentru că altfel am fi intrat într-o mare criză de timp. Personal am o mulțime de nemulțumiri referitor la licitații, cadrul legal ne împinge foarte mult și ne limitează în a lua decizii foarte rapide. Un exemplu simplu doar vă ofer: o licitație unde am cinci concurenți, fiecare cu o ofertă de 60.000 de pagini. De ce trebuie să am o comisie care să piardă timp cu 300.000 de pagini? Mai degrabă ar trebui să am o procedură simplă, să pot stabili câștigătorul după o regulă financiară, iar apoi îi verific documentația să văd dacă este eligibil. În felul acesta evaluez 60.000 de pagini și nu 300.000 de pagini. Este una din căile alese de alte țări și se lucrează foarte bine. În momentul în care nu a ieșit primul și nu era eligibil conform ofertei din cele 60.000 de pagini, mă duc la locul doi, dar nu pierd acel timp să răsfoiesc toate cele 300.000 de pagini.

Capital: În această vară vor fi desemnați constructorii pe toată porțiunea de cale ferată între Simeria și Arad?
Dan Costescu: Dacă totul merge cum trebuie, s-ar putea chiar din primăvară să avem constructorii pe anumite sectoare, mai sunt cele cu întârzierea pentru care acum am primit pronunțarea și ultima opinie de la Curtea de Apel. Abia acum s-a clarificat modul cum se va desfășura procedura. Practic, se va redeschide procedura și pentru ofertantul care întârziase. Ofertă a fost pusă deoparte până au venit instrucțiunile clare, s-a pronunțat și CNSC și Curtea de Apel, care au cerut continuarea procedurii, dar niciuna dintre decizii nu spunea cum anume. Oamenii au fost foarte atenți pentru că nu exista o procedură. După ce s-au clarificat lucrurile se cheamă din nou toți participații și se deschide din nou oferta în prezența tuturor participanților.

Capital: Sunt contestații la aproape toate licitațiile organizate de CFR, CNADNR sau Metrorex, ceea ce conduce la întârzierea proiectelor și uneori la pierderea de fonduri europene. Ce e de făcut?
Dan Costescu: În Polonia, după 50 de zile de la deschiderea licitației, constructorul trebuia să fie pe șantier. Acest lucru a condus Polonia la o absorbție foarte mare. Doar că sărind peste anumite etape, au ajuns să aibă claimuri de 4 miliarde de euro. Este o luptă între constructori, sunt proiecte mari, constructorii luptă cu toate mijloacele, această luptă se tranșează între ei apoi se trece mai departe. În Polonia nu s-a întâmplat așa, acest proces de luptă naturală a fost sufocat, dar efectele s-au văzut după aceea, iar costurile sunt plătite de beneficiar. Acest ciclu trebuie tratat cu foarte mare atenție, în ciuda disperării de a avea o infrastructură modernă cât mai rapid nu trebuie să sărim pașii. În Italia, proiectele majore se pregătesc cinci sau șase ani, în Germania, patru ani, noi am comprimat acest proces și din această cauză avem situația de pe Orăștie-Sibiu și probabil altele care nu au fost suficient pregătite.

Capital: Ce se întâmplă cu privatizarea CFR Marfă? Când va fi reluat procesul?
Dan Costescu: Activitatea CFR Marfă trebuie regândită din temelii, trebuie restructurată, nu prin tăiere de personal, ci prin regândirea unor procese. Înainte exista scuza că CFR Marfă are cheltuieli mari cu activitatea de manevră și că din cauza asta pierde. Între timp piața manevrei a căzut. Privatizarea se poate face numai după ce se aduce compania pe linia de plutire. Ultima restructurare a fost facută foarte agresiv și după aceea s-au făcut angajări pentru acoperirea orelor suplimentare. Trebuie schimbată atitudinea oamenilor din companie. Sunt mulți care vin din vremurile „romantice”, când firmele au stat la coadă să se roage de CFR sau de dispecer să primească rând sau vagoane. Aceste vremuri s-au dus, trebuie să se inverseze trendul, ei trebuie să fie atenți la clienții lor.

Capital: Ce intenții aveți pentru parcul de material rulant al CFR Călători?
Dan Costescu: CFR Călători trece printr-o perioadă de adaptare a parcului, problema este că nu au material rulant adaptat pentru competiția din piață. CFR Călători are trenuri gândite și proiectate pentru linii de lung parcurs. Vagoanele și locomotivele nu sunt adaptate pentru mediu și scurt parcurs acolo unde a renăscut concurența și unde această concurență riscă să se extindă pe liniile lungi. Acesta este fenomenul pe care îl constat acum, operatorii privați încearcă să se extindă și pe liniile mari. O locomotivă electrică sau una diesel de 21.000 CP nu are cum să fie eficientă trăgând două vagoane. CFR Călători a avut și problema cu parcul de Desiro care este imobilizat din cauza problemei la aparatul de rulare. Am trecut în bugetul CFR Călători bani pentru achiziționarea de material rulant. Deocamdată sunt 100 milioane de lei de la buget pregătite pentru achiziție. Vrem să achiziționăm 10 rame care să poată să circule pe rutele București-Constanța, București-Brașov și București-Craiova.

Capital: Sunteți mulțumit de fondurile alocate prin proiectul de buget?
Dan Costescu: Dacă îl compar cu execuția de anul trecut este o sumă mai mare decât s-a executat în anul 2015. După discuțiile cu Ministerul de Finanțe vor fi anumite schimbări privind modul de alocare a banilor. Față de bugetul prevăzut vom avea într-un fond de rezervă aproximativ 2 miliarde. Chiar dacă alocările s-au făcut pe minus, constructorii primesc diferența de bani dacă se cheltuiesc sumele alocate. Fondul de rezervă se constituie din realocări interministeriale sau utilizăm banii de la alte proiecte întârziate.

Capital: Odată cu schimbarea directorului CNADNR ați anunțat transparență în privința derulării proiectelor și funcționării procedurilor din cadrul companiei. Urmează o reorganizare în cadrul CNADNR?
Dan Costescu: CNADNR are de lucrat în privința capacității de implementare a proiectelor. Unitățile de implementare sunt definite la nivel central, angajații se duc o dată la trei-patru săptămâni pe șantier. Aceste unități trebuie împinse spre teritoriu și făcute la nivel regional. Specialiștii trebuie să fie cel mult la 50-60 km de șantier și să supravegheze cu adevărat lucrările. Trebuie să regândim modul de monitorizare a proiectelor, acum la CNADNR nu se face monitorizare la nivel de proiecte cu indicatori.

Capital: Vom avea trenuri pentru Magistrala 5 de metrou?
Dan Costescu: Trenurile care sunt problema DNA sunt clar blocate de procurori. Vom avea trenuri din flota de rezervă, când se deschide traficul pe Magistrala 5 vom dispune și de trenurile comandate.

Capital: Cum credeți că ar trebui eficientizată compania TAROM?
Dan Costescu: După CNADNR a venit rândul TAROM, Corpul de Control efectuează acolo anumite investigații. Colegii de la Corpul de Control analizează tot ce înseamnă partea de management din ultimii ani, iar in funcție de probleme identificate vom căuta soluții.

Scurt CV

46 de ani, absolvent al Universității Politehnice Bucureşti (1993).
1995-2001, a reprezentat CFR în Comitetul Director B12, din cadrul European Railway Research Institute, Olanda .
1998-2000, director executiv al Autorităţii Feroviare Române.
2001-2004, director fondator al Centrului de testare şi cercetare feroviară şi director Afaceri Internaţionale în compania Karsdorfer Eisenbahn GmbH
2002-2004, preşedinte al Consiliului de Administraţie şi director general al companiei Romvag
2004-2015, director general al Sistematic Engineering
Martie-noiembrie 2015, director general al Companiei Naţionale de Căi Ferate CFR SA