La mai puțin de două luni de la publicarea în Monitorul oficial a Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, deputatul a trecut în declarația de avere că s-a împrumutat de la Maytal & Mayan Limited.

Maytal & Mayan Limited, firma care l-a creditat pe deputatul român este din Noua Zeelandă. Maytal & Mayan Limited a fost înființată și este deținută de Moshe Pesach, un cetățean israelian care locuiește în România, conform datelor de mai jos.


Contactat de Capital, deputatul spune că Moshe Pesach este un apropiat care i-a acordat un împrumut prin intermediul IFN-ului pe care îl deține în Noua Zeelandă.

„Am un prieten (Moshe Pesach – n.r.) care m-a împrumutat cu nişte bani. Am făcut contract, e o societate transparentă, nu e off-shore. Dobânda e mai avantajoasă decât cea a instituţiilor de credit din România”, spune Zamfir. Conform declarației de avere depusă de Zamfir în această vară, mai exact pe 15 iunie 2016, la mai puțin de două luni de la publicarea în Monitorul Oficial a Legii, deputatul a menționat că a obținut împrumutul în acest an și este scadent în 2017.

Acesta nu a dorit să menționeze ce dobândă are la împrumutul contractat de la firma din Noua Zeelandă, precizând doar că „este o ofertă avantajoasă, cu condiţii mult mai bune decât la bănci”, a spus Zamfir. Potrivit acestuia, nu s-a împrumutat de la băncile autohtone pentru a nu exista speculaţii. „Mi s-ar fi putut reproşa că am făcut legea ca presiune la bănci pentru a mă credita”, a spus Zamfir.

Cine este Moshe Pesach

Conform evz.ro, instituţia financiară care i-a dat bani deputatului îl are ca unic acţionar pe un personaj extrem de controversat. Este vorba despre afaceristul israelian Pesach Moshe, partenerul de afaceri al lui Sorin Beraru, cel care a devalizat compania Cico pe milioane de euro şi care i-a adus lui Beraru o condamnare la 5 ani cu executare.

Deputatul chiar recunoaşte că îi ştie personal pe cei de la care a luat banii. „Numele firmei este exact numele copiilor acţionarului majoritar. Evident, îl cunosc pe acţionarul majoritar, îi cunosc şi pe copii, pe Maytal şi Mayan”, a spus Zamfir.

Moshe Pesach este unul dintre cei mai controversați dezvoltatori imobiliari de pe piața locală, el operând mai multe proiecte prin intermediul unor companii înregistrate în paradisuri fiscale.

Până la difuzarea acestei știri, Moshe Pesach nu a putut fi contactat.

Referitor la afacerile imobiliare ale prietenului său, după speculaţii potrivit cărora a vrut să ajute dezvoltatorii prin această lege, Zamfir spune că „dezvoltatorii imobiliari sunt defavorizaţi. Pentru că băncile dau mai greu credite atât lor cât şi potenţialilor clienţi. Dezvoltatorii imobiliari nu beneficiază de darea în plată”, susține Zamfir.

Avere pe datorie

Conform celei mai recente declarații de avere depusă de deputat în luna august 2016, Daniel Zamfir are în proprietate două case, una în Voluntari cu 144,49 mp și un teren afferent de 800 de mp, iar cealaltă în București, construită pe 86,99 mp și terenul aferent de 110 mp.

Deputatul deține personal patru autoturisme, KIA, Seat, Volvo și Honda, iar soția lui un VW Golf.
Zamfir este proprietarul mai multor terenuri intravilane în localitatea Voluntari și Ștefăneștii de Jos. În total suprafața terenurilor intravilane se ridică la nu mai puțin de 41.465 metri pătrați.

Acesta mai deține un teren în localitatea Bolintin Vale, județul Giurgiu, cu o suprafață de 2018 mp. Conform declarației de avere, totale terenurile au fost dobândite în perioada 2001-2007.

Dacă sumele menționate în conturile bancare deținute sunt de aproximatix 10.000 de euro, când vine vorba de datorii lucrurile stau puțin altfel.
Deputatul are contractate trei împrumuturi  din care două au data scadentă anul acesta, iar cel de-al treilea, și anume cel luat de la Maytal & Mayan Limited, este scadent anul viitor.
În total, Daniel Zamfir are datorii de 257.000 de euro. Anul trecut, deputatul a încasat din funcția de deputat venituri totale de 60.126 de lei.

Bilanț legea dării în plată

Legea dării în plată nu este nici o lege socială, nici una de protecţie a consumatorului, potrivit concluziilor unui studiu de impact al Institutului pentru Politici Publice (IPP) asupra efectelor acestui act normativ la patru luni de la adoptare, prezentat miercuri într-o dezbatere publică la Facultatea de Drept din Bucureşti, anunță Agerpres.

"Încă din aprilie 2016 avertizam asupra unor potenţiale probleme majore în aplicarea legii, probleme legate de lipsa unei viziuni a legii, am spus deja de dilema măsurii sociale versus lege de protecţie a consumatorilor, în realitate, din punctul nostru de vedere, nu este nici una, nici cealaltă", a declarat, miercuri, directorul IPP, Elena Tudose. Ea a arătat că o altă problemă a legii este reprezentată de profilul celor care vor beneficia de pe urma aplicării ei – nu doar persoanele fizice cu probleme în a-şi achita creditele, ci şi societăţi comerciale.

"Printre primii care beneficiază de această lege nu sunt neapărat cei care nu mai fac faţă sarcinilor financiare, ci dimpotrivă, sunt oameni care notifică pentru darea în plată al doilea imobil, terenuri şi vin din zone ale ţării care nu sunt neapărat grevate de o situaţie economică precară. Este vorba de debitori cu plasamente imobiliare nerentabile, inclusiv terenuri", a explicat Elena Tudose.

Directorul IPP a precizat că Legea nu a rezolvat problema de fond – accesibilitatea unei locuinţe pentru cetăţeanul de rând sau soluţii reale pentru aceia care nu mai fac faţă sarcinilor financiare – ci, dimpotrivă, a avut un efect de bumerang.

"Legea privind darea în plată (…) a generat o serie de efecte serioase asupra politicilor de locuire în România, din păcate nu dintre cele mai fericite. Legea nu este o soluţie pentru debitorii cu probleme de solvabilitate, întrucât incumbă costuri suplimentare, iar finalitatea o reprezintă, practic, evacuarea locuinţei. Aşa cum anticipam din aprilie, această lege nu a dus la o îmbunătăţire a condiţiilor generale de trai, inclusiv cele de acces la o locuinţă, în schimb a reuşit să genereze o mulţime de notificări adresate instanţelor de judecată, respectiv ridicarea a numeroase excepţii de neconstituţionalitate. Un alt potenţial efect al legii, prea puţin discutat în acest moment, este impactul pe care această lege îl poate genera la nivelul atragerii investiţiilor străine, respectiv o serie de alte aspecte (…) legate de mărirea plafoanelor disponibile pentru creditele de tip Prima Casă şi pe presiunea pusă pe bugetul de stat în aceste condiţii, (…) potenţiala creştere a pieţelor de chirii şi, nu în ultimul rând, riscul de infringement din partea Comisiei Europene", a arătat Tudose.

Ea a mai explicat că numărul de potenţiali beneficiari ai legii anunţat la vremea respectivă de către iniţiatori era disproporţionat, mai mare decât în realitate.

"Deputatul de numele căruia este legată Legea dării în plată (Daniel Zamfir – n.r.) ne vorbea despre aproape 800.000 de familii care vor face acest lucru. Astăzi, la patru luni, vorbim de circa 4.000 de notificări de dare în plată, numărul oficial anunţat de Banca Naţională a României", a mai declarat directorul IPP.

Tudose a afirmat că legea nu face distincţie între cei care nu mai pot să-şi plătească creditul şi cei care nu mai vor, iar 10% notifică pentru dare în plată pentru cel puţin două imobile, sunt notificări şi din partea unor societăţi comerciale şi există şi notificări pentru darea în plată a unor terenuri.

Şeful Direcţiei de stabilitate financiară a BNR, Eugen Rădulescu, a arătat că 553 de debitori care au apelat la darea în plată au făcut-o pentru cel puţin două credite, un caz spectaculos fiind reprezentat de o persoană care a apelat la această procedură pentru opt credite.

Potrivit studiului IPP, aproape 90% dintre români apreciază necesitatea unei legi cu caracter social care să vină în sprijinul celor care nu pot suporta costurile unui credit, însă în realitate caracterul social al legii este diluat de lipsa alternativelor de locuire pentru cei care dau în plată imobilul cu destinaţie de locuinţă.

Cifrele arată că valoarea medie a unui credit dat în plată este de două ori mai mare decât valoarea medie a oricărui alt credit pentru achiziţie sau investiţie imobiliară, respectiv aproximativ 34.500 euro valoarea medie a creditului pentru investiţii imobiliare cu garanţii imobiliare, în timp ce valoarea medie a creditului notificat pentru dare în plată este de circa 64.000 de euro.

În cele patru luni au fost înregistrate 3.907 de notificări, dintre care au fost contestate 67%, în timp ce 7% au avut ca finalitate acte de dare în plată. Pe rolul instanţelor de judecată s-au înregistrat 2.634 de contestaţii ale băncilor.

IPP avertizează că această lege va duce la deteriorarea condiţiilor de locuit pe fondul iminentei creşteri a chiriilor, peste valoarea unei rate de credit pentru locuinţă.