Până acum, ExxonMobil (liderul consorţiului) şi OMV Petrom au investit peste 1,5 miliarde de dolari în prospecţiuni, foraje şi interpretarea datelor din perimetrul din Marea Neagră. Investiţiile sunt mari pentru că forajele au loc în zone adânci, iar costul unei sonde în apă adâncă este de până la o sută de ori mai mare decât costul unui foraj pe uscat.

Carlyle ar putea începe extracţia chiar anul viitor, după cum au anunţat chiar oficialii români, într-un ritm de un milliard de metri cubi pe an, care ar putea ajunge în anii următori la patru miliarde. Exxon şi Petrom, care au anunţat în perimetrul Neptun Deep rezerve potenţiale de până la 84 de miliarde de metri cubi ar urma să înceapă producţia în anul 2020 dacă se va lua decizia exploatării comerciale.

Compania Black Sea Oil and Gas SRL (BSOG), deţinută de Carlyle, cel mai mare fond de private equity din lume, a anunţat că va construi o staţie de tratare a gazelor în localitatea Corbu din judeţul Constanţa. BSOG anunţase initial că a descoperit în Marea Neagră românească între 10 și 20 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, iar investițiile până la începerea producției, în anul 2019, ar putea ajunge la 500 de milioane de dolari.

Ce va face România cu gazele extrase din Marea Neagră, din 2020

România trebuie să decidă de urgenţă dacă doreşte să utilizeze gazele din Marea Neagră în industria autohtonă sau doar vrea să obţină venituri din tranzitul acestor gaze pe teritoriul ţării noastre, a declarat, miercuri, Zoltan Nagy-Bege, vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE).

 

„Este crucial să ştim cum va arăta economia României în 2030 sau 2050 şi o eventuală strategie energetică să se bazeze pe această viziune economică. Pentru că este un lucru să ai câteva milioane de consumatori – de energie electrică, gaze, energie termică, nu contează despre ce vorbim – şi să modelezi un sistem energetic pe un consum majoritar casnic şi este alt lucru să ai o economie bazată pe servicii şi iarăşi este un alt lucru dacă te gândeşti că ai vrea să ai o industrie care consumă cantităţi importante din energie”, a arătat oficialul ANRE.

El a precizat că România va avea foarte multe de câştigat dacă va fi luată decizia de extracţie a gazelor din Marea Neagră.
„Este evident că aceste proiecte vin cu un plus, fie că vorbim de extracţia de gaze din Marea Neagră, fie că vorbim de conducta BRUA. Cu un plus de producţie de gaze, cu un plus de resursă de gaze, dacă vorbim despre BRUA. Şi ar trebui să ne decidem ce ar trebui să facem cu acest surplus de gaze. Vrem doar să treacă prin România înspre vest sau sud, nu contează, sau am dori să se consume acele gaze în România. Evident că şi un tranzit de gaze aduce plus valoare României, dar dacă acele gaze se consumă în industrie şi se produce ceva, acea plus valoare este incomparabil mai mare decât nişte servicii simple de tranzit”, a susţinut Nagy-Bege.

 

Potrivit acestuia, o decizie în acest sens trebuie luată urgent, întrucât producţia de gaze din Marea Neagră este aşteptată să înceapă în 2020-2021.El a mai spus că România ar trebui să aibă propria viziune şi strategie de dezvoltare, nu să se limiteze la a se plia pe ce se decide la Comisia Europeană sau în alte foruri externe.

„Mi-aş mai dori un lucru de la această strategie: cooperare sau implicare. Având în vedere că, în final, din ce ştiu, această strategie va fi aprobată prin hotărâre de Guvern, mi-aş dori ca acel vot în Guvern să nu fie doar o ridicare de mână din partea celorlalte ministere. Mi-aş dori să fie implicate şi celelalte ministere”, a arătat vicepreşedintele ANRE.

Anterior, în aceeaşi conferinţă, Doru Vişan, secretar de stat în Ministerul Energiei, a declarat că România ar putea folosi o parte din gazele din Marea Neagră pentru a produce electricitate într-o nouă centrală la Deva, zonă pe unde va trece şi viitoarea conductă BRUA.

La Deva există deja o termocentrală unde se utilizează huilă extrasă din Valea Jiului. Vişan a argumentat că există un dezechilibru de producţie a energiei între partea de nord şi cea de sud a ţării.”Pe lângă capacitatea de la Iernut (centrală pe care o construieşte Romgaz – n.r.), va trebui să păstrăm unul-două grupuri pe cărbune la Deva, în funcţie de constrângerile de mediu, dar, foarte important, să dezvoltăm o investiţie nouă acolo, un ciclu mixt, similar cu cel de la Iernut, pe gaze, în contexul derulării proiectului BRUA, care va trece prin acea zonă. Folosirea gazelor din Marea Neagră trebuie să o asigurăm şi în aceste capacităţi”, a mai spus Vişan.El a dat asigurări că Ministerul Energiei va finaliza noua strategie energetică a României până la sfârşitul acestui an.