"Dacă ne uităm la situaţia din Europa în acest moment, pericolul cu care ne confruntăm este fără îndoială deflaţia şi nu inflaţia", a declarat Villeroy de Galhau într-un interviu acordat publicaţiei germane Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung.
Conform datelor Eurostat, rata inflaţiei în zona euro a urcat până la 0,3% în ianuarie, de la 0,2% în decembrie. Analiştii se aşteaptă la o stagnare a preţurilor de consum în februarie(inflaţie zero), în timp ce Banca Centrală Europeană mizează pe o creştere a preţurilor de sub 2%.
"Declinul preţului ţiţeiului şi al materiilor prime sunt factorii principali care au determinat inflaţia scăzută. Dar dacă preţul scăzut al energie are efecte sustenabile pe termen lung, va trebui să acţionăm. Vom vedea la şedinţa de politică monetară din martie ce măsuri vor fi adoptate", a explicat Villeroy de Galhau, care este şi guvernatorul Băncii Centrale a Franţei.
Pentru a stimula inflaţia, BCE a demarat o serie de măsuri de relaxare cantitativă în cursul anului trecut. Începând din luna martie 2015, BCE achiziţionează lunar obligaţiuni suverane ale statelor din zona euro şi bonduri corporatiste de până la 60 de miliarde de euro. Conform calendarului iniţial, aceste achiziţii urmau să se deruleze până în luna septembrie 2016.
Banca Centrală Europeană mizează pe o creştere a preţurilor de sub 2%. Însă, inflaţia în zona euro a fost sub această ţintă încă de la începutul lui 2013, iar anul trecut a coborât chiar şi în teritoriu negativ, în condiţiile în care preţul petrolului s-a redus semnificativ. Următoarea şedinţă de politică monetară a BCE este programată în 10 martie.AGERPRES
