„Conducerea CASMB, prin inculpaţii Vasile Lucian Bara (preşedintele CASMB până la 13 iulie 2017), Munteanu Ovidiu (managerul Direcţiei Relaţii Contractuale şi, respectiv, din 13 iulie 2017, preşedintele CASMB) şi Mihăescu Ion-Ovidiu (managerul Direcţiei Control a CASMB), a avut rolul de a asigura protecţia activităţilor ilegale împotriva oricărei forme de sancţionare care să implice recuperarea prejudiciilor, refuzând să dea curs obligaţiei legale de a verifica dacă, într-adevăr, serviciile medicale raportate şi decontate din fondurile de asigurări de sănătate gestionate de CASMB au fost şi acordate efectiv”, arată procurorii, conform Agerpres.
Totodată, anchetatorii spun că inculpatele Gabriela-Rodica Mocanu, Mina-Elena Petrescu şi Jeana Sardare, funcţionare în cadrul CASMB, au constituit un grup infracţional organizat la care au aderat şi conducătorii instituţiei, în scopul fraudării fondurilor de asigurări de sănătate.
„La nivelul CASMB, inculpatele Mocanu Gabriela-Rodica, Petrescu Mina-Elena şi Sardare Jeana au constituit un grup infracţional organizat, la care au aderat şi conducătorii instituţiei, Bara Lucian-Vasile, Munteanu Ovidiu şi Mihăescu Ion-Ovidiu, precum şi reprezentanţii unor societăţi comerciale fără activitate reală ori legală, aflate în relaţie contractuală cu CASMB, în scopul fraudării fondurilor de asigurări de sănătate. Începând cu luna martie 2017, gruparea infracţională a fost sprijinită şi de preşedintele CNAS, Burcea Marian”, se menţionează în referat.
Conform sursei citate, cele trei aveau rolul de a racola reprezentanţi ai furnizorilor autorizaţi de servicii medicale interesaţi în decontarea unor servicii medicale fictive sau nevalidate în SIUI.
„În concret, inculpatele Mocanu Gabriela-Rodica, Petrescu Mina-Elena şi Sardare Jeana aveau rolul de a racola reprezentanţi ai furnizorilor autorizaţi de servicii medicale interesaţi în decontarea unor servicii medicale fictive sau nevalidate de SIUI. Identificarea furnizorilor care aveau interesul de a deconta nelegal servicii medicale a fost simplă, întrucât inculpatele aveau ca atribuţii de serviciu verificarea dosarelor depuse de persoanele asigurate, pentru aprobarea îngrijirilor medicale la domiciliu, precum şi verificarea documentelor depuse de furnizori, în vederea decontării serviciilor medicale prestate. În măsura în care constatau că actele depuse nu corespundeau standardelor legale (recomandări medicale incomplete, identificarea unor raportări în fals de îngrijiri medicale la domiciliu în perioada în care asiguratul era internat sau decedat, raportarea în fals a unor servicii medicale la domiciliul asiguratului de către asistenţi medicali care figurau în acelaşi timp cu activitate medicală în clinici, cabinete medicale etc.), inculpatele au hotărât să îi abordeze pe furnizori şi să îi înveţe să facă modificările necesare pentru a evita sancţiunile legale, pentru a obţine decizii favorabile de decontare a îngrijirilor medicale la domiciliu şi chiar pentru a întocmi fictiv raportări de servicii medicale, cu privire la pacienţi care nu au primit îngrijiri ori cu privire la asistenţi medicali care nu au prestat serviciile raportate”, precizează procurorii.
De asemenea, cele trei funcţionare se asigurau că dosarele depuse de furnizorii agreaţi vor fi şi aprobate, „sens în care au acceptat ca recomandările medicale să fie înlocuite după depunere cu altele completate într-o modalitate indicată de inculpate, indicaţiile fiind menite să garanteze obţinerea aprobării unor cereri de îngrijiri medicale la domiciliu în defavoarea altor cereri. (…) Un alt tip de ajutor acordat de inculpate a vizat furnizarea de informaţii din bazele de date la care aveau acces (…) pentru ca raportările false să nu fie depistate”, se arată în referatul DNA, citat de Agerpres.
Procurorii notează şi că, la nivelul CASMB, „a devenit o practică generală păstrarea unei plaje largi de numere de înregistrare, în vederea antedatării documentelor”.
