Capital: Anul 2014 a fost unul cu multe probleme create de inundații. Ce se face, concret, pentru gestionarea acestei problematici?

Doina Pană: Strategia de management al inundaţiilor pe termen mediu şi lung aprobată recent de Ministerul Mediului şi Pădurilor, precum şi noua legislaţie românească, implementează conceptul european de amenajare – „mai mult spaţiu pentru râuri“, şi, totodată, conştientizarea riscului la inundaţii. Se urmăreşte, în primul rând, protecţia oamenilor şi a bunurilor acestora prin realizarea, după caz, a unor lucrări structurale de apărare: acumulări, poldere, diguri şi derivaţii de ape mari. Este avută în vedere o abordare integrată a tuturor componentelor managementului riscului la inundaţii, astfel încât în viitorul apropiat să se realizeze o trecere de la modul „reactiv“ de intervenţie la cel „proactiv“, în care planificarea şi dezvoltarea durabilă, precum şi conştientizarea riscului să devină predominante.
 

Capital: Câți bani s-au alocat pentru prevenirea inundațiilor în ultimii 10 ani?

D.P.: În conformitate cu Planul de Acțiune pentru implementarea Strategiei de Management al Riscului, valoarea totală a investițiilor și realizării măsurilor propuse, în perioada 2010-2035, este de aproximativ 25 miliarde de euro, ceea ce înseamnă aproape un miliard de euro pe an pentru toți „actorii“ implicați (Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Agriculturii, Ministerul Transporturilor, Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului. Partea ce revine AN Apele Române este estimată la aproximativ 300 mil. euro/an, pentru investiții în lucrări hidrotehnice și pentru implementarea de măsuri nonstructurale (îmbunătățirea sistemelor de monitoring al apelor, alarmare-avertizare, pregătire-formare profesională, colaborare interinstituțională etc). În ultimii ani, în cadrul AN Apele Române volumul investițional a fost de circa 125-130 mil. euro/an pentru lucări de infrastructura de apărare și aproximativ 25 mil. euro/an pentru măsuri nestructurale. Lucrările promovate în ultimii zece ani au fost nu numai pentru refacerea sau întreţinerea lucrărilor existente, ci şi pentru punerea în siguranţă a barajelor, pentru supraînălţarea digurilor, pentru aducerea lor la clasa de importanţă proiectată sau reîncadrarea acestora într-o clasă superioară.

Am preluat de la Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare diguri cu o lungime de 2.000 de km, din care 1.152 de km îi reprezintă digurile de la Dunăre. Majoritatea au fost abandonate şi nu s-a mai investit nimic de foarte mulţi ani. Vă amintiţi ce probleme au fost la Bentu, în această primăvară. Deşi nu ni s-au alocat fonduri suplimentare să le reabilităm, noi le-am inclus pe lista de investiţii şi sperăm ca, în câţiva ani, să le aducem la nivelul standardelor cerute de directivele europene.

Ultimele inundaţii de la Dunăre ne-au arătat că digurile de pe Dunăre s-au rupt exact acolo unde existau vechi braţe ale fluviului, adică în foste zone inundabile. Acest lucru s-a datorat faptului că acolo natura terenului era diferită. Încă din anul 2006, specialiştii Administraţiei Naţionale „Apele Române“ propuneau pentru Dunăre mai multe asemenea zone umede, de renaturare, care coincid cu locurile unde s-au produs în trecut ruperi de diguri, respectiv la Rast, Bistreţ, Nedeia, Călăraşi. În plus, soluţia creării de poldere este mai ieftină decât a îndiguirii albiei râurilor. Cred că îndiguirea întregii ţări ar fi, fără îndoială, o mare greşeală. Orice îndiguire excesivă, acolo unde nu este oportună, creează creşteri artificiale de debite şi niveluri, punând mai multă presiune asupra digurilor, riscurile fiind majore mai ales pentru localitățile din aval. Din punctul nostru de vedere, acumulările permanente (baraje) şi nepermanente (poldere) au un rol extrem de important în atenuarea viiturilor. De aceea, în ciuda crizei economice, cred cu tărie că investiţiile în infrastructura de apărare a inundaţiilor ar trebui în continuare accelerate. Mi-aş dori foarte mult să se găsească fondurile necesare pentru a menţine acumulările pe care le avem la parametri optimi.

Capital: Ne puteți spune pentru ce lucrări s-au alocat acești bani?

D.P.: Cheltuielile de capital-inves­tiții derulate de ANAR au fost efectuate pentru lucrări de amenajări de râuri, amenajări pentru apărare împotriva inundațiilor, reprofilări albii, punere în siguranță a liniilor de apărare, consolidări de maluri, regularizări râuri și îndiguiri, lista acestora fiind foarte mare.

Valoarea financiară a Axei 5 POS Mediu este de 315 milioane de euro, în acest moment ANAR reușind să contracteze proiecte în valoare de peste 90% din fondurile europene alocate. Două dintre ele sunt proiecte majore, unul derulat în bazinul Prut-Bârlad, în valoare de 70 de milioane de euro, iar altul, în bazinul litoral, în valoare de 170 de milioane de euro a cărui finanțare am obținut-o recent și care are ca obiectiv principal combaterea eroziunii costiere.

 

Capital: De ce în fiecare an se inundă aceleași zone, deși dumneavoastră și autoritățile, în general, spuneți că s-au alocat bani?

D.P.: Conform conceptului european, oamenii trebuie să înţeleagă faptul că nicăieri în lume nu există protecţie absolută împotriva inundaţiilor. Inundaţiile sunt fenomene naturale care au existat dintotdeauna și vor continua să existe, iar noi, oamenii, trebuie să învăţăm să trăim alături de ele. Trebuie să învățăm să conviețuim lângă ape. (…)

Un lucru este evident: schimbările climatice sunt probleme reale care îngrijorează deja întreaga planetă. Evoluţia omenirii a condus la explozia de aglomerări urbane şi la apariţia a tot mai multe construcţii. Toate acestea au condus la dezechilibre majore resimţite în mediul înconjurător cu efecte regăsite la nivel planetar prin apropierea fenomenelor extreme. România nu a făcut, din păcate, excepție. Aţi observat că, aproape în fiecare an, ne confruntăm cu viituri rapide şi scurgeri importante de pe versanţi. Comparativ cu anii ‘90, fenomenele acestea de tip flash-flood (adică într-un interval relativ scurt de timp, pe un areal restrâns, se produce o cantitate însemnată de precipitații) au crescut în intensitate şi în frecvenţă. Peste 70% din inundațiile care se produc pe teritoriul țării noastre, inclusiv cele din acest an, sunt datorate acestui fenomen de tip flash-flood. El a fost accelerat şi de tăierile de pădure care au avut loc în ultimii ani, permițând apariția de eroziuni de suprafață și adâncime cu consecințe majore asupra cursurilor de apă.

 

Capital: De ani de zile se vorbește de casele construite în albiile râurilor. Există vreun angajat al vreunei primării sau altcineva sancționat că a dat autorizație de construire în albiile râurilor?

D.P.: Pentru a limita pe cât posibil pagubele produse de inundaţii, prin Legea Apelor este interzisă amplasarea de noi obiective economice şi sociale, inclusiv locuinţe sau anexe ale acestora, în zona inundabilă a albiei majore şi în zonele de protecţie.

În zonele menţionate, singura excepţie o constituie lucrările de apărare împotriva inundaţiilor. Autorităţile locale competente emit autorizaţia de construire numai condiţionat de existenţa avizului de gospodărire a apelor.

Hărțile de hazard pe care specialiștii noștri le-au realizat reprezintă instrumente utile de lucru pentru proiectarea viitoarelor construcții de-a lungul apelor și ne indică limite de construire a acestora. Urbanismul este cel care trebuie să țină cont de amplasamentul lor în timp. Autoritățile locale și județene sunt responsabile de modul cum se vor folosi aceste documente tehnice realizate cu mari eforturi financiare și umane.

 La nivel național, am aplicat un număr de peste 600 de sancțiuni și amenzi în valoare totală de 2.646.000 lei, din care cel mai mare cuantum al amenzilor și cel mai mare număr de amenzi aplicate au fost în bazinele Mureș, Siret, Argeș și Olt. Aș vrea să spun, totuși, că nu întotdeauna coerciția este mijlocul cel mai bun. Românul nostru este obișnuit, în general, să comunice unul cu altul.

 

Principalele 10 acțiuni prevăzute în Strategie

 

_creşterea capacităţii instituţionale prin responsabilizarea factorilor de decizie de la diverse niveluri;

_formarea de „agenți de inundații“ la nivelul tuturor localităților;

_elaborarea planurilor de gestionare a riscului la inundaţii pentru fiecare din cele 11 bazine hidrografice;

_elaborarea hărţilor de hazard și hărților de risc la inundaţii;

_îmbunătăţirea monitorizării, prognozării şi avertizării inundaţiilor;

_autorizaţiile de utilizare a terenurilor şi de construire, controlul acestora;

_strămutare, achiziţie de terenuri şi schimbări culturale;

_îmbunătăţirea controlului viiturilor to­ren­ţiale;

_întărirea capacitaţii de apărare împo­triva inundaţiilor;

_reducerea vulnerabilităţii la inundaţii a infrastructurii de transport