Rezultatele alegerilor din SUA nu au avut, deocamdată, decât un singur impact vizibil asupra României: leul s-a devalorizat față de dolar (de la 4,06 la 4,22) și față de francul elvețian (de la 4,17 la 4,21). Cel puțin acestea erau valorile maxime atinse până la momentul scrierii acestor rânduri. Mișcări similare au suferit și restul valutelor din regiune. Este, desigur, un efect temporar și nimeni nu știe exact cum vor evolua moneda națională, forintul, zlotul sau coroana cehă în viitorul mai apropiat sau mai îndepărtat. Însă ne ajută să vedem cam cât de volatilă este piața și cât de ușor de impresionat sunt oamenii de afaceri.
Cei mai mulți investitori se tem de un efect în lanț al unei potențiale schimbări a strategiei SUA în regiune. Mai exact, dacă locul poziției de forță adoptate până în prezent față de Rusia va fi luat de o atitudine mult mai binevoitoare și dezinteresată a Washingtonului. Ceea ce ar însemna și o scădere semnificativă a nivelului de securitate a statelor din jumătatea de Est a continentului și, drept urmare, o scădere a siguranței investițiilor lor. „Trebuie să vedem cât de rău va fi. Dar mi-e teamă de o depreciere și mai mare a leului, de proiecte cu finanțare străină amânate sau chiar anulate și de ieșiri de capital, care se vor simți la nivelul balanței de plăți“, ne-a spus un om de afaceri american stabilit la București.
În cazul adoptării de către SUA a unei poziții izolaționiste, nici bugetul de la București nu vor fi ferite de turbulențe. Dacă va trebui să ne bazăm mai mult pe forțele proprii pentru a ne asigura securitatea națională, vom fi siliți să creștem semnificativ cheltuielile militare. Și asta se poate întâmpla fie renunțând la alte investiții publice, fie crescând taxele.
Există și un potențial efect pozitiv al unei eventuale „retrageri“ a americanilor din regiune: România ar putea ajunge să aibă relații mai strânse cu Polonia, statele baltice sau Finlanda (cele mai sensibile la politica agresivă a Rusiei), dar și cu alte țări europene nemulțumite de comportamentul Kremlinului (Marea Britanie, Suedia, sau Croația).
Legături peste Ocean
Nu în ultimul rând, ideile enunțate de Trump în campania electorală ar putea pune în pericol relațiile economice directe dintre România și SUA, care, deși nu extraordinar de strânse, sunt însă departe de a fi neglijabile. Astfel, anul trecut companiile autohtone au vândut în Statele Unite mărfuri în valoare de 1,05 miliarde de euro (cu 8% mai mult decât în 2014), ceea ce i-a plasat pe americani pe locul al 13-lea în topul destinațiilor noastre de export. În aceeași perioadă, am importat din SUA produse în valoare de 679 de milioane de dolari (cu 0,1% mai puțin decât în anul precedent), firmele americane fiind pe locul al 19-lea în clasamentul surselor românești de import.
Totuși, ultimele date disponibile arată că în primele șapte luni ale acestui an exporturile către SUA au scăzut cu 12,4%, iar importurile din SUA s-au redus cu 11,1% față de aceeași perioadă a lui 2014. Rămâne de văzut dacă până la finele anului schimburile comerciale vor reuși să recupereze terenul pierdut.
Investiții pe muchie
Americanii ocupă un loc ceva mai bun, respectiv poziția a unsprezecea în clasament, din punct de vedere al investițiilor străine în România, cu 7.222 de companii și 948 de milioane de euro capital social subscris net. SUA este la acest capitol deasupra unor țări precum Marea Britanie, Belgia sau Suedia, însă sub Luxemburg, Grecia sau Cipru.
Printre cele mai cunoscute firme de peste Ocean active în țara noastră se numără companii din industria alimentară (Coca-Cola, Pepsico, Smithfield Foods, Bunge, Cargill), din industria auto (Ford, Delphi Packard, Euro Tire, Johnson Controls, Timken), din cea energetică (General Electric) sau din cea petrolieră și adiacentă (ExxonMobil, Cooper Cameron). Sunt, de asemenea, prezente pe piața noastră nume mari din IT (Oracle, Hewlett Packard, IBM, Microsoft,), din zona financiar-bancară și de asigurări (Visa, AIG, Citibank, GE Money, Advent Central and Eastern Europe, Met Life), din cea telecom (UPC) sau din cea a produselor cosmetice (Procter and Gamble). Își vor mai extinde acestea afacerile din România? Li se vor adăuga lor alte companii americane? Totul depinde de politica față de regiune a noii puteri de la Washington.
