BCE a majorat la 75,5 miliarde de euro plafonul liniei de finanţare de urgenţă ce poate fi acordată creditorilor eleni, după ce, la începutul acestui an, instituţia a încetat să mai accepte obligaţiuni greceşti drept garanţii pentru creditele acordate băncilor comerciale, ceea ce înseamnă că sarcina finanţării băncilor greceşti a căzut pe Banca Centrală a Greciei. Cu toate acestea, BCE păstrează controlul, în condiţiile în care împrumuturile de care băncile greceşti pot beneficia prin intermediul finanţării de urgenţă (ELA) de la Banca Centrală a Greciei trebuie aprobate de BCE.
'Finanţarea de urgenţă va continua să fie acordată creditorilor eleni atât timp cât rămân solvabili şi au garanţii adecvate. Ţinând cont de fragilitatea actualei situaţii, de ieşirile masive din depozite şi de negocierile în desfăşurare, randamentele obligaţiunilor suverane au ajuns recent la cel mai ridicat nivel din 2012. Cu cât mai mari sunt randamentele, cu atât mai mare este volatilitatea', a avertizat şeful BCE.
În mod normal, băncile greceşti îşi asigură necesităţile de lichiditate de la Banca Centrală Europeană (BCE), însă creşterea retragerilor de depozite, după rezultatul alegerilor parlamentare anticipate din 25 ianuarie, le-a afectat lichiditatea. Finanţarea oferită de ELA este mai scumpă decât împrumuturile de la BCE.
Miniştrii de finanţe din zona euro se vor întâlni în 24 aprilie, la Riga, pentru a analiza situaţia din Grecia. Autorităţile de la Atena şi creditorii săi internaţionali încearcă în continuare să ajungă la un acord care să permită deblocarea unor noi ajutoare în schimbul unor reforme.
Cele patru mari bănci greceşti – National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank – sunt prezente şi pe piaţa din România.
AGERPRES
