Prețul motorinei a coborât, la nivel internațional, sub cel al benzinei în ultimele săptămâni, pe fondul cererii și ofertei disponibile, ca și a cotațiilor la țiței. Iar câteva zeci de dolari pe tonă pot face diferența inclusiv la prețul la pompele din țara noastră. Așa s-a ajuns ca în câteva stații Petrom prețul motorinei să fie egal sau mai mic decât cel al benzinei, o situație pe care nu am mai întâlnit-o de foarte mulți ani.

Consumul din România este dominat de motorină, care are o pondere de circa 70% din consumul total de carburanți. Un lucru normal într-o țară unde principalii consumatori sunt cei industriali, companii cu activități directe sau indirecte în transport, care utilizează în principal motorină. Oarecum paradoxal, producția de motorină din țara noastră este la limită față de necesar, motiv pentru care se importă o anumită cantitate în fiecare an. Situația din ultimii ani a evoluat oricum în direcția creșterii capacității de procesare a motorinei, atât la rafinăria Petromidia, deținută de Rompetrol, cât și la Petrobrazi, rafinăria OMV Petrom. Însă situația nu este nici pe departe atât tragică precum este prezentată prin media. România are nevoie să importe țiței pentru că nu produce suficient intern. Mai mult decât atât, avem rafinării care procesează țiței importat, nu țiței extras de OMV Petrom, iar aceasta înseamnă că importăm țiței brut și exportăm motorină sau benzină. Adică importăm materie primă și exportăm produse cu valoare adăugată.

Datele se țin la secret

Grupul Rompetrol a exportat anul trecut carburanți în valoare de două miliarde de dolari (1,52 miliarde euro). Din păcate, nicio companie producătoare nu va spune exact cât a fost motorină și cât benzină, fiind vorba de secrete comerciale. De altfel, nici valoarea importurilor nu este publicată, deși acolo este vorba de prețuri de transfer pentru țiței, aprobate de Ministerul Finanțelor pe baza cotațiilor internaționale. Cert este că Rompetrol, principalul exportator de produse petroliere din țara noatră, a exportat mai mult decât a vândut pe piața internă.

Lipsa datelor clare referitoare la prețul de import și cel de export (inclusiv cantități), duce la calcule care nu prea au legătură cu realitatea. Drept pentru care putem vedea calcule referitoare la valoarea exporturilor făcute pe baza prețului la pompă, care însă nu are nicio legătură cu prețul la export. Accizele și TVA sunt taxe locale, pe care fiecare țară din Uniunea Europeană le aplică intern după propria dorință. De aceea în prețul final al carburanților ponderea taxelor și accizelor diferă de la un stat la altul, la noi fiind de puțin peste 50%. Însă acești 50% nu se iau calcul atunci când o companie exportă benzină sau motorină (există anumite taxe care se aplică, precum cea la producție), fiind vorba strict de banii care intră în țară. La fel și la import; chiar dacă prețul final este cel plin de taxe și accize, suma care a ieșit din țară pentru plata carburanților este mult mai mică.

Deficitul este dictat de consum

Conform Insitutului Național de Statistică, importurile de produse petroliere finite s-au ridicat anul trecut la aproape două milioane tone echivalent petrol. Valoric nu avem decât suma cumulată pentru „combustibili minerali, lubrifianți și materiale conexe“, respectiv 5,05 miliarde euro import CIF (cost-insurance-freight) și 2,91 miliarde euro export FOB (free-on-board), respectiv un deficit de două miliarde euro. Conform calculelor făcute pe baza tuturor informațiilor pe care le avem, importurile de motorină se ridică la circa 1,4 miliarde euro (preț în care nu sunt incluse taxele și accizele aferente prețului la pompă), iar exporturile la peste 1,5 miliarde euro.

Cei mai importanți importatori de produse petroliere finite sunt Mol România, Oscar Downstream și Lukoil, cei din urmă având, totuși, și o rafinărie în țară, Petrotel. Chiar și așa, vânzările producătorilor ne pun într-o situație destul de bună din punctul de vedere al macroeconomiei și al securității energetice. Ba mai mult, se găsesc și voci care să spună că mult mai mult nu am putea exporta din cauza concurenței rafinăriilor din țările către care ne îndreptăm exportul. Iar la gaze naturale avem o situație chiar mai bună, unde ne putem asigura consumul din producția internă dacă am găsi modalități de evitare a producției de energie electrică din arderea gazelor.

Prețul la pompă dă semne de stabilizare la actualele niveluri, în condițiile în care pe piața internațională nu vom mai asista (teoretic) la șocuri majore. Costul motorinei, care interesează pe toată lumea și mai ales pe cei din sectorul transporturilor, ar putea să se reducă peste tot la nivelul benzinei, în condițiile în care pe piețele internaționale tona de „diesel“ a coborât sub prețul tonei de benzină.

5,5 lei a ajuns un litru de motorină standard în anumire stații Petrom, la fel sau mai mic decât cel al benzinei, situația nemaiîntâlnită de foarte mulți ani