Candidatul formaţiunii FPÖ, Norbert Hofer, îşi permite să afişeze un zâmbet larg. Primul tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale s-a soldat pentru el cu o victorie de aproximativ 36% din voturi. O înfrângere amară pentru marile partide populare din Austria. În turul decisiv, Hofer îl are ca adversar pe candidatul ecologiştilor Alexander van der Bellen, care a întrunit 20% din sufragii la alegerile din 24 aprilie.
Este pentru prima oară în istoria Austriei moderne când candidaţii celor două mari formaţiuni tradiţionale, social-democratul Rudolf Hundstorfer (SPÖ) şi conservatorul Andreas Khol (ÖVP) nu ajung în cel de-al doilea tur de scrutin.
În schimb, pentru FPÖ este cel mai bun rezultat înregistrat vreodată în toată istoria partidului, de la înfiinţarea sa în 1956. "Astăzi s-a scris istorie", a afirmat preşedintele FPÖ, Heinz-Christian Strache. În opinia sa, candidatul extremei drepte va reuşi să învingă chiar şi în finală.
Eroziunea de popularitate a celor două mari partide populare indică nemulţumirea austriecilor faţă de politica marii coaliţii de guvernământ de la Viena. Cancelarul Werner Faymann (SPÖ) a vorbit despre un "avertisment limpede adresat guvernului" în vederea unei mai strânse colaborări între partenerii de coaliţie.
Doi adversari, un singur învingător
Inginer în aeronautică şi vicepreşedinte al Parlamentului, Norbert Hofer (45 de ani) ar putea câştiga puncte bune mai ales din partea electoratului tânăr, apreciază analiştii. În urma unui accident cu parapanta, politicianul recunoscut pentru politeţea sa, se deplasează cu ajutorul unui baston.
Fost profesor universitar, Alexander van der Bellen (72 de ani) a candidat, de fapt, ca independent, dar a beneficiat de sprijinul ecologiştilor – formaţiune pe care a reprezentat-o multă vreme. Van der Bellen s-a arătat profund dezamăgit de rezultatele primului tur de scrutin.
Suportul alegătorilor faţă de cele două mari partide tradiţionale, aflate alternativ la guvernare în coaliţii, de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace, a scăzut continuu în ultimii ani. Chiar dacă şeful guvernului, Werner Faymann (SPÖ), a înăsprit politica în domeniul migraţiei, FPÖ a profitat de pe urma crizei declanşate înaintea introducerii noilor măsuri, în toamna anului 2015. Sub sloganul "Austria mai întâi", extrema dreaptă a alimentat luni la rând dezbaterea în jurul migranţilor.
După două mandate în fruntea ţării, social-democratul Heinz Fischer nu a mai putut candida. Runda decisivă, la care în sprijinul lui Van der Bellen ar mai putea sări şi simpatizanţii Stângii sau dreapta moderată, este programată pe data de 22 mai. Ales pentru un mandat de 6 ani ce poate fi prelungit numai o singură dată, preşedintele Austriei are rol reprezentativ, însă este şi şef al Armatei şi numeşte cancelarul. În condiţii speciale poate dizolva Parlamentul.