Produsul intern brut a crescut în primele nouă luni ale anului trecut cu 3,7% faţă de aceeaşi perioadă a lui 2014, indică datele Institutului Naţional de Statistică (INS). La nivelul întregului an, crede Comisia Naţională de Prognoză, creşterea economică a fost de 3,6%, însă datele definitive le vom avea de-abia la sfârşitul lui 2016. Una peste alta, România se situează pe al treilea loc în Uniunea Europeană din punct de vedere al ratei de majorare a PIB, după Malta şi Cehia. INS ne dezvăluie că, faţă de acelaşi interval al anului anterior, în primele trei trimestre din 2015 s-au înregistrat creşteri de 3% în industrie, 6,9% în comerţ şi servicii şi 10% în construcţii, o scădere a producţiei agricole, dar şi o majorare cu 17% a sosirilor în unităţile de cazare.

Veşti bune vin şi din zona exporturilor: în primele opt luni am vândut peste hotare mărfuri în valoare de 36 de miliarde de euro (cu 5,4% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului precedent). În același timp, trebuie spus că am şi importat în valoare de 40,8 miliarde de euro (cu 7,4% mai mult decât în ianuarie-august 2014). Investiţiile străine au urcat şi ele în ritm alert: potrivit datelor BNR, în perioada ianuarie-octombrie acestea s-au cifrat la peste 2,78 miliarde de euro, cu 1,2 miliarde de euro (sau 75%) în plus faţă de acelaşi interval din 2014. Iar evoluţia pozitivă a consumului intern a avut propria contribuţie la creşterea PIB. Apetitul pentru cumpărături al românilor a fost stimulat atât de scăderile de preţuri (-1,1% în noiembrie 2015 faţă de aceeaşi lună a anului anterior, determinate mai ales de reducerea TVA la alimente), dar şi de majorarea salariului mediu net pe economie, care a fost în luna octombrie de 1.871 de lei, cu aproape 10% mai mare decât în urmă cu un an în termeni nominali şi cu 11,5% în termeni nominali.

Ştirile pozitive dinspre piaţa muncii nu se opresc aici: potrivit ultimelor date disponibile de la INS, la sfârşitul lui septembrie 2015 erau 4,58 milioane de salariaţi în economie (nu sunt incluşi în calcul angajaţii MApN, MAI şi din domeniul siguranţei naţionale), cu aproape 150.000 mai mulţi faţă de toamna lui 2014. Nu trebuie neglijat faptul că rata şomajului era la 30 noiembrie de 4,88% (cu 0,33 puncte procentuale mai mică decât la aceeaşi dată a anului anterior). Cele mai mari proporţii ale şomerilor se întâlneau în Teleorman (11,1%), Vaslui (10,7%) şi Mehedinţi (10,7%), iar cele mai mici în Ilfov (1,2%). Iar un tablou al economiei nu ar fi complet fără a pomeni şi ultimele date privind pensionarii: în trimestrul al treilea al lui 2015, numărul acestora ajunsese la 5,3 milioane, iar pensia medie era de 893 de lei.

Viitorul e roz

Se pare că evoluţia pozitivă va continua şi în anul ce de-abia a început. Experţii Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP) văd pentru 2016 o creştere a PIB cu 4,1%, cele mai mari majorări urmând să aibă loc în construcţii (+5,5%) şi industrie (+5,2%). Cei de la CNP cred că vor fi pe plus şi serviciile şi comerţul (cu 3,3%), dar şi agricultura şi silvicultura (cu 3%). Impozitele nete pe produs ar urma să crească şi ele cu 5%, în timp ce consumul ar trebui să urce anul acesta cu 4,2% (+4,4% la nivelul gospodăriilor şi +3% la nivelul administraţiei publice). Şi exporturile ar urma să-şi continue tendinţa ascendentă, trecând de 59 de miliarde de euro la finele anului, cu şapte procente mai mult decât la 31 decembrie 2015. Asta în timp ce cuantumul importurilor ar trebui să se majoreze în continuare într-un ritm ceva mai accelerat (+7,8%), ajungând la peste 67 de miliarde de euro.

Proiecţiile CNP văd o rată a inflaţiei de 1,8% în decembrie 2016, în creştere faţă de nivelul negativ atins anul acesta. Această previziune este destul de discutabilă, însă, având în vedere reducerea TVA la produsele non-alimentare cu patru puncte procentuale. Experţii în prognoză susţin, de asemenea, că în acest an cursul mediu de schimb va fi de 4,44 lei pentru un euro, în uşoară scădere faţă de nivelul de 4,45 lei atins în 2015. În acelaşi timp, Comisia Naţională de Prognoză crede că în 2016 numărul mediu al salariaţilor din economie va ajunge la 4,78 milioane de persoane (cu 3,5% mai mult decât în urmă cu 12 luni), iar numărul mediu al şomerilor va scădea cu 15.000 (rata medie a şomajului reducându-se cu 0,3 puncte procentuale, la 4,8%). Salariul mediu net ar trebui să fie în 2016 de 1.950 de lei (cu 7,1% mai mult decât în anul care tocmai s-a încheiat),

Şi la nivel guvernamental am putea asista la unele schimbări pozitive în următoarele luni. ”Vrem să avem predictibilitate pe termen mediu şi lung și în sectorul privat, dar și în sectorul investițiilor de stat. Din punctul acesta de vedere, sper să putem vorbi de un nou început în 2016. Dar și de lansarea unor reforme în domenii precum cel al administrației, al educației, al sănătății. Va trebui să luăm niște decizii strategice nu atât la nivelul Guvernului, cât la nivelul clasei politice”, a declarat premierul Dacian Cioloş în cadrul unui recent interviu.

Riscuri şi ameninţări

Toate aceste previziuni se pot adeveri, dar doar în condiţiile în care nu vor exista factori interni sau externi care să disturbe evoluţia economică. Nu trebuie să uităm că, pentru următoarele circa 12 luni, România va fi condusă de un guvern tehnocrat, care nu beneficiază de o susţinere clară şi solidă în Parlament şi care a trecut de votul aleşilor mai degrabă de teama străzii şi, oricum, acceptând o serie de compromisuri la nivelul componenţei şi la cel al politicii bugetare. În acelaşi timp, 2016 este an electoral, urmând atât alegeri locale, cât şi parlamentare. Nu este deloc exclus ca în lunile ce vin presiunile din teritoriu pentru obţinerea de fonduri suplimentare să crească şi ca, în cazul în care ele nu vor fi satisfăcute, să existe din ce în ce mai multe voci din tot spectrul politic care să ceară plecarea lui Cioloş. Şi ştim cu toţii ce efecte poate avea o criză guvernamentală asupra investiţiilor străine sau a cursului de schimb.

Dar, chiar şi fără noi tensiuni politice, economia s-ar putea trezi afectată de anumite măsuri luate de la Palatul Victoria. Deşi aşteptată şi aplaudată de toată lumea şi văzută ca un mijloc sigur de a creşte consumul intern, sunt unele şanse ca recenta reducere a TVA de la 24% la 20% să însemne încasări bugetare sub cele prognozate. Ceea ce ar putea duce la scăderea investiţiilor publice şi declanşa un efect în lanţ resimţit de aproape toate firmele. Apoi, creşterea salariului minim (la ora scrierii acestor rânduri, se părea că el va fi majorat la 1.250 de lei începând cu data de 1 mai) ar putea majora costurile pentru antreprenori. Dacă unii vor vrea şi vor putea să le suporte, alţii însă vor încerca să scape de cheltuielile suplimentare fie reducând personalul, fie folosind diverse tertipuri, cum ar fi contractele de muncă de tip part-time în locul celor full-time, plata unei părţi din salariu la negru sau chiar utilizarea de angajaţi fără contract de muncă. Totul putându-se traduce în scăderea veniturilor bugetare din această sursă.

Nu în ultimul rând, modul în care vor merge lucrurile în economia autohtonă depinde foarte mult de ce se întâmplă în exteriorul graniţelor. Dacă problemele din Ucraina par să fi fost ţinute sub control în ultima vreme, iar Rusia a revenit la relaţii mai bune cu statele vestice, zonele de conflict din Siria, Irak, Afganistan, Yemen sau Libia sunt din ce în ce mai active. Lor li se adaugă tensiuni în alte state din Orientul Mijlociu sau Africa, dar şi alte necunoscute, cum ar fi evoluţia problemelor economice la nivelul ţărilor din grupul BRICS sau ce se va întâmpla cu preţul petrolului. Dar cea mai mare necunoscută este direcţia în care merge principalul partener economic al României, Uniunea Europeană. Organizaţia a trecut în 2015 prin dispute şi conflicte interne fără precedent, accentuate de valul de emigranţi extra-comunitari, dar şi de ameninţările teroriste tot mai concrete. Iar felul în care au reacţionat sub presiune liderii europeni ne obligă să luăm în calcul orice potenţială evoluţie, chiar şi pe cele aparent absurde.