Mulți români au tendința de a-și con­sidera țara drept unul dintre cele mai nepotrivite locuri pentru a duce o viață decentă. Articolul de față nu are de gând să nege numeroasele motive de nemulțumire ale acestora. Totuși, este corect să vedem și jumătatea plină a paharului. Există, de exemplu, o fațetă a României pe care tindem să o ignorăm sau chiar să o negăm, respectiv aceea de membră de frunte a clubului celor mai performante economii din lume în ultimele două decenii.

Cel puțin așa indică datele seci ale Băncii Mondiale, care arată că produsul intern brut pe cap de locuitor (ajustat cu paritatea puterii de cumpărare – PPP, pentru a face comparația cu alte state cât mai corectă) a crescut de patru ori în România în perioada 1998-2015 (respectiv cu 303%). Suntem, astfel, pe locul al optulea în topul evoluției PIB per capita PPP în lume, după cinci state din Asia și Caucaz (inclusiv China), unul din Africa (Guineea Ecuatorială, unde PIB-ul a crescut semnificativ datorită descoperirii unor zăcăminte de petrol) și unul din Europa (Rusia). La capătul celălalt al clasamentului se află Republica Centrafricană (unde PIB-ul per capita PPP a scăzut cu 9%, de la 657 de dolari în 1998 la 597 de dolari în 2015) și Zimbabwe și Emiratele Arabe Unite, ambele cu minus 12% în același interval (de la 2.046 la 1.794 de dolari, respectiv de la 80.000 la 70.000 de dolari).

La nivel continental, ne situăm, evident, pe locul al doilea în Europa și pe locul întâi în rândul membrelor UE. Se află în relativa apropiere a României (cu creșteri de trei până la 3,5 ori ale PIB în 18 ani) Albania, Belarus și statele baltice, iar în zona de creșteri de 2,5 până la trei ori ale PIB-ului per capita PPP sunt, în ordine, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Moldova, Polonia, Slovacia și Macedonia. În jumătatea de est a continentului au performat cel mai prost la acest capitol în intervalul 1998-2015 Grecia (+51%), Cipru (+68%) și Slovenia (+95%). În vestul Europei produsul intern brut per capita PPP a evoluat cel mai bine în ultimele două decenii în Irlanda (+123%), Norvegia (+120%) și Germania (+90%), iar cel mai prost în Italia (+46%), Islanda (+64%) și Regatul Unit (+68%).

Campioni la exporturi

Evoluția fulminantă a PIB s-a simțit și la nivelul altor indicatori. De exemplu, dacă în 1998 vindeam peste granițe mărfuri în valoare de opt miliarde de dolari pe an, anul trecut valoarea acestora a fost de peste șapte ori mai mare, respectiv de 60 de miliarde de dolari. Creșterea de 630% a volumului exporturilor în acest interval a plasat țara noastră pe un comod loc 13 la nivel mondial (liderul clasamentului fiind China) și pe locul trei în Europa (după Albania și Lituania). Iar având în vedere că în primele opt luni ale anului exporturile au continuat să urce destul de alert (cu circa 4%), sunt mari șanse ca țara noastră să-și păstreze locul fruntaș în clasament și după 2016.

Totuși, tot mai multe voci atrag atenția că acest motor de creștere dă semne de oboseală. De exemplu, în prima jumătate a anului numărul autovehiculelor vândute peste hotare a scăzut cu 5% față de același interval al lui 2015, până la 182.000 de bucăți. „Pentru ca ritmul de creştere a exporturilor din ultimii ani să se menţină, trebuie ca mărfurile româneşti să fie comercializate şi în alte zone, cum ar fi Orientul Mijlociu, Asia, Africa şi America Latină, zone în care astăzi vindem cu precădere produse agroalimentare și băuturi, mobilă şi alte produse cu valoare redusă şi de calitate medie“, a afirmat ministrul Economiei, Costin Borc, la o întâlnire cu exportatorii.

Un alt capitol la care am făcut pași importanți în ultimele două decenii este cel al veniturilor. În 1996, după cum arată datele Institutului Național de Statistică, salariul mediu net pe economie a fost de 321.000 de lei vechi (adică circa 104 dolari). Anul trecut, leafa medie netă a fost de 1.848 de lei noi (aproximativ 462 de dolari la cursul BNR). Iar ultimele date (valabile pentru iulie și august 2016) arată că tendința de creștere a continuat, salariul mediu net apropiindu-se de 2.080 de lei (respectiv de un nivel de circa 523 de dolari).

Totuși, trebuie spus că puterea de cumpărare nu a crescut de patru-cinci ori în respectiva perioadă. Potrivit INS, creșterea fost de 100% față de 1996 și de 147% față de 1998 (respectiv un salariu mediu din 2015 cumpăra de două-două ori și jumătate mai multe produse și servicii decât în urmă cu două decenii). Asta pentru că o bună parte din prețuri s-au majorat chiar și în dolari (cele mai mari creșteri având loc la țigări, carburanți auto, utilități și servicii).

Tigrul Europei?

Creșterea peste medie a economiei românești va continua și anul acesta, după cum o arată atât datele parțiale pentru primul semestru, cât și toate prognozele. Ultimul raport al Fondului Monetar Internațional, de exemplu, a revizuit în urcare până la 5% estimările privind evoluția economiei românești în acest an, de la 4,2% cât era estimată majorarea PIB în luna aprilie. Astfel, conform prognozelor FMI, România va înregistra în acest an cea mai mare creștere economică din Europa, fiind urmată în clasament de Irlanda (4,9%). Pe ansamblu, Europa va înregistra o creștere economică de 2% iar Europa Emergentă, regiune unde este inclusă și România, va înregistra un avans al PIB de 3,3%. FMI avertizează, totuși, că evoluția foarte bună din 2016 va fi urmată în 2017 de o încetinire până la 3,8%, ușor peste avansul de 3,6% preconizat în luna aprilie. Chiar și așa, România va avea anul viitor cel mai ridicat ritm de creștere economică din Europa, la egalitate cu Islanda.

Același document dat publicității de FMI arată că economia autohtonă are, încă, o serie de motive de neliniște. Experții Fondului a revizuit în scădere evoluția prețurilor de consum, de la minus 0,4% la minus 1,5%, astfel încât România și Bulgaria vor fi pe primele locuri în UE în ceea ce privește inflația medie anuală negativă. Totuși, în 2017 rata inflației ar urma să se întoarcă în teritoriul pozitiv, ajungând la plus 1,7%.

În același timp, deficitul de cont curent înregistrat de România în 2016 ar urma să ajungă la 2% din PIB la finele acestui an și la 2,8% din PIB la sfârșitul lui 2017.

Sunt, de asemenea, voci care susțin că evoluția foarte bună a PIB se bazează de fapt pe consum și nu este sustenabilă pe termen lung. Ministrul Finanţelor, Anca Dragu, a aținut să contrazică această viziune. „Creşterea economică este una sustenabilă, bazată pe un avans cu 15% al cheltuielilor cu investiţiile, cu 9% al construcţiilor în trimestrul al doilea şi realizată în condiţiile unei reduceri a ritmului de creștere în comerţul cu amănuntul. Serviciile pentru întreprinderi şi-au amplificat creşterea de la 7,8% în trimestrul întâi la 9,5% în trimestrul al doilea. Asta arată că nu e o creştere bazată doar pe consum, ci şi pe investiţii, şi că temerile legate de o posibilă revenire la perioada anterioară crizei nu sunt întemeiate“, a arătat aceasta.