Doar ce a început campania electorală. Care este oferta economică a PMP?
Noi ne propunem să ridicăm România şi, pentru asta, este absolut obligatoriu să pornim cu începutul. De 25 de ani nu a existat o viziune economică pe termen lung, parte a unui proiect de țară, care să stabilească drumul pe care trebuie să meargă România, indiferent cine ar guverna. Ar trebui să avem decise domeniile în care trebuie să se acționeze prioritar, în funcție de resursele pe care le avem, dar și de contextul internațional al pieței.
Prima întrebare este care sunt motoarele economice pe următorii 20 de ani minim. Aici văd trei sectoare care se pot dovedi extrem de performante: 1. Agricultura, pentru că putem hrăni 80 de milioane de persoane, iar anul trecut am exportat mai multe alimente decât am importat. Impreuna cu agricultura poate fi considerara si industria alimentara. 2. Industria energetică, pentru că avem posibiilitatea nu numai de a deveni independenţi într-o perioadă relativ scurtă (5 – 7 ani), ci şi pentru că apoi putem deveni chiar exportatori. 3. România are unii dintre cei mai buni IT-işti din lume în acest moment. Putem deveni locul I la nivel mondial în ceea ce priveşte softurile industriale şi nu cred că este departe ziua în care va apărea un Silicon Valley de România.
A doua prioritate absolută este crearea de noi locuri de muncă. Lucru care se poate face fie prin măsuri de relaxare a fiscalităţii, fie prin investiţii. Din păcate, Guvernul Ponta nu a făcut nici una, nici alta. Reducerea contribuţiilor sociale la angajatori cu siguranţă e o altă promisiune care nu va fi operată în 2014, folosindu-se de-acum celebra sintagmă a Premierului: „anul viitor”. În ceea ce priveşte investiţiile, lucrurile stau încă şi mai prost, dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în execuţia bugetară pe primele trei luni din acest an, când cheltuielile de capital au fost cu 48,5% mai mici, în termeni nominali, decât în aceeaşi perioadă din 2013.
În final, cred că este absolut necesar să avem o politică fiscală mult mai prietenoasă cu mediul de afaceri, ceea ce înseamnă o restructurare a cadrului fiscal, pentru că avem zeci, dacă nu sute, de taxe şi impozite care costă statul mai mult decât aduc la buget şi care îngreunează activitatea economică a companiilor, mai ales a IMM-urilor.
Vorbiţi de reducerea numărului taxelor şi impozitelor. Premierul Ponta a anunţat şi el că se gândeşte la renunţarea la aproximativ 70 de măsuri de taxare. De ce nu s-a întâmplat asta până acum?
Eu nu aş pune prea mult preţ pe declaraţiile făcute de Victor Ponta, pentru că el spune ce vor să audă oamenii, dar niciodată nu acţionează în consecinţă. Premierul care în nici doi ani de mandat a introdus 35 de noi taxe şi impozite şi a modificat de 34 de ori Codul Fiscal nu are cum să fie credibil când spune că vrea să renunţe la unele măsuri de impozitare. Tot mediul de afaceri ştie că actualul Guvern este principalul obstacol în relansarea economiei naţionale. De altfel, de regulă, socialiştii nu fac altceva decât să jupoaie economia privată, să mărească nivelul taxării şi să gestioneze deficitar fondurile bugetare.
PMP vrea să impună în România un sistem fiscal mult mai suplu şi mai eficient. În momentul în care vom avea maximum 50 de taxe şi impozite, vor creşte şi colectările statului şi se va reduce şi presiunea birocratică asupra firmelor private.
Aţi făcut referire la agricultură ca la unul dintre posibilele motoare economice pentru viitor. S-ar putea argumenta că agricultura are valoare adăugată mică. De ce s-ar potrivi agricultura economiei româneşti?
Plec de la ceea ce reprezintă un avantaj competitiv pentru Romania, pământul. Avem a doua cea mai mare suprafață agricolă din Europa după Franța. Avem și o situaţie în care 45% dintre români trăiesc încă în mediul rural. Trebuie să ne adaptăm pentru a nu spori decalajele şi aşa uriaşe existente. România cu mai multe viteze este o idee foarte proastă, pentru că nu ne dorim o societate de tip sud-american. Iar agricultura este cam singurul domeniu care poate să-i implice total şi pe românii care trăiesc în zona rurală. Trebuie să avem o adaptare la situaţia demografică în care ne aflăm atunci când avem pretenţia că stabilim ţinte strategice pentru perioade mai lungi de timp
În plus, avem un potenţial agricol uriaş. România poate hrăni 80 de milioane de oameni. Iar aici lucrurile încep să se mişte. Anul trecut, a fost prima dată după Revoluţie când am exportat mai multe alimente (majoritatea neprocesate) decât am importat. România a exportat în 2013 produse agroalimentare în valoare totală de 5,09 miliarde euro, în timp ce importurile au fost de 4,77 miliarde euro.
În ceea ce priveşte valoarea adăugată a agriculturii, trebuie să ne gândim că următoarea criză mondială – aşa cum este ea apreciată de foarte mulţi analişti economici, dar şi sociologi – va fi una alimentară. Independenţa alimentară va fi chiar mai importantă decât cea energetică.
Nu în ultimul rând, agricultura poate să ducă la reindustrializarea României. Putem dezvolta o industrie uşoară extrem de performantă – de la cea alimentară, la cea textilă (vestimentară) şi, cea a îngrăşămintelor chimice.
Ce s-a mai întâmplat cu investiţiile dvs în agricultură? Cum mai merge acest business?
Circul făcut de Ponta cu terenul Ioanei Băsescu a dus la creșterea prețurilor terenului agricol, așa că nu am mai putut cumpăra nimic.
Dar firma pe care am înfiinţat-o are ca scop sa lucreze atat terenul proprietatea mea cat si teren in arenda. Sigur, eu nu sunt nici Voiculescu nici socrul national Ilie Sarbu. Eu lucrez in arenda teren privat, nu de stat, de la ADS, pe care baietii destepti ai agriculturii romanesti il arendeaza la mult sub pretul pietei. Dupa tot scandalul generat de Victor Ponta cu terenul Ioanei Basescu, am decis sa fac un parteneriat cu aceasta si sa dezvoltam impreuna afacerea cu agricultura. De fapt, amandoua am pornit in acelasi timp in toamna, fiind incurajate de Presedinte sa facem un lucru de viitor. Victor Ponta nu a facut nimic in viata lui asa ca nu nu stie cum este sa vrei sa muncesti cinstit. Eu il intreb public de unde are averea atat timp cat a fost doar angajat al statului? Daca vrea sa arunce cu noroi intr-un om care nu face decat sa munceasca corect si fara legatura cu banul public, Ioana Basescu, doar ca sa il atace pe Presedinte, il anunt si pe el si pe socrul sau, Ilie Sarbu, ca de acum trebuie sa se lupte cu mine. Ca Prim Ministru ar trebui sa se ocupe sa ii sprijine si sa ii incurajeze pe toti cei care vor sa faca agricultura. Spre exemplu, eu nu mi-am permis sa cumpar terenul pe care l-a luat Ioana pentru ca eu nu as fi primit credit cu venitul meu de parlamentar. Si cei mai multi tineri nu au nicio sansa din partea guvernului Ponta sa inceapa o afacere in agricultura, asa cum nu pot de altfel sa isi gaseasca nicaieri un loc de munca.
S-a vorbit în presă şi despre investiţia dvs de la Băile Boghiş. Ce s-a mai întâmplat între timp?
După ce am fost timp de trei ani ministrul Turismului, era firesc din punctul meu de vedere să investesc într-un astfel de business. Pe de o parte, pentru că eu cred cu adevărat în potenţialul turismului românesc. Sunt extrem de convinsă că spa-urile şi staţiunile de wellness au foarte mare căutare. E suficient să ne uităm ce se întâmplă în Vestul ţării, dar mai ales în Ungaria care a devenit „the land of spas” şi care atrage extrem de mulţi turişti, chiar români. Pe de altă parte, cred că e important ca semnal în societate şi posibilii investitori. Americanii au o zicală care nu se traduce foarte bine în română, dar care este foarte corectă „put your money where your mouth is”. Într-o traducere aproximativă, bagă banii în lucrurile în care crezi.
Cât priveşte staţiunea Boghiş, aceasta trece printr-un proces de modernizare de care avea nevoie foarte mare. Sper ca in mai staţiunea va fi redeschisă si abia astept sa folosesc personal apa de acolo, care are cu adevărat proprietăţi miraculoase, ajutâ
România a avut anul trecut o creştere economică de 3,5%. În ce măsură această reuşită se datorează Executivului condus de Victor Ponta?
Creşterea economică din 2013 are patru cauze majore: trei independente de Guvernul Ponta şi una rezultat direct al Guvernării USL. Anul agricol bun şi revenirea pe plus a economiei europene sunt elemente asupra cărora, în mod evident, Executivul nu a avut niciun merit. A treia cauză pozitivă ţine de absorbţia fondurilor europene, cu menţiunea că toate decontările pe care Comisia Europeană le face în acest moment se bazează pe proiecte realizate şi pe contracte semnate în timpul guvernării Boc. Ei nu au fost în stare nici măcar să încheie contractările aferente exerciţiului bugetar 2007-2013 al Uniunii Europene. De altfel, nici până acum nu au reuşit să facă o propunere acceptabilă pentru perioada 2014-2020.
Singurul element cauzal legat direct de Guvernul Ponta, care a dus la creşterea economică din 2013, ţine de dezastrul din 2012, an care, din punct de vedere economic a fost sacrificat, pentru ca USL să pună mâna pe Putere. Practic, în 2012 am avut o stagnare nejustificată şi, de aici, şi avansul relativ de anul trecut.
Preşedintele vorbea recent de faptul că România ar trebui să aibă în 2014 un avans economic de 5%. Cât de realist este acest pronostic?
În mod normal, având în vedere că România a fost macrostabilizată economic încă din timpul guvernării Boc, avansuri anuale de 4%-5% ar trebui să reprezinte un ritm firesc de evoluţie. Mă tem însă că, din dorinţa lui Victor Ponta de a ajunge Preşedintele României, resursele bugetare nu vor fi cheltuite corespunzător şi banii care ar trebui folosiţi pentru finanţarea economiei vor merge, de fapt, către baronii locali şi clientela de partid a PSD.
Este un lucru asupra căruia chiar şi Traian Băsescu a atras atenţia în repetate rânduri. Vorbim despre bugetul supradimensionat al Ministerului Dezvoltării Regionale şi al Administraţiei Publice, care cuprinde un singur program în 2014: bani către baronii locali. Din păcate, această politică aproape feudală a Partidului Social Democrat ţine România pe loc şi condamnă foarte mulţi români la sărăcie.
Nu vreau să fiu prevestitorul unor rezultate negative, dar cred că e mare minune dacă în 2014, cu un Ponta preocupat exclusiv de campania sa electorală, vom avea un avans economic măcar la jumătatea prognozei Preşedintelui. De altfel, este suficient să ne uităm la execuţia bugetară după primul trimestru – veniturile bugetare au crescut cu 3,8%, deşi se aştepta un avans de aproape 8%, încasările din TVA şi din impozitul pe salarii şi venit au scăzut. În ceea ce priveşte cheltuielile, se remarcă, aşa cum am mai spus, o scădere cu 48,5% a fondurilor destinate investiţiilor, o reducere cu 58,6% a alocărilor bugetare pentru co-finanţarea proiectelor cu fonduri europene, dar şi o creştere cu 4%, absolut nejustificată, a cheltuielilor cu bunurile şi serviciile.
S-a vorbit destul de mult despre cuantumul bugetului Ministerului Dezvoltării în mandatul dvs şi în mandatul lui Liviu Dragnea. Care este realitatea?
Indiferent cât de tare s-ar da peste cap Liviu Dragnea o realitate rămâne: cel mai mare buget al MDRT în mandatul meu de ministru a fost de 2,2 miliarde de lei, în timp ce alocările pentru MDRAP în 2014 sunt de 4,8 miliarde de lei. Adică de 2 ori şi jumătate mai mare. Mai mult decât atât, pentru a demonstra că avem de-a face cu un buget electoral, e suficient să ne uităm la fondurile alocate în 2013 (3,5 miliarde de lei) şi prognoza Guvernului Ponta pentru 2015 şi 2016 (2,4, respectiv 2,8 miliarde de lei).
Aceasta alocare de fonduri în plus nu ar fi o problemă în sine dacă banii ar fi cheltuiţi corect şi ar merge către închiderea şantierelor existente. Realitatea este însă că baronii locali vor încerca să sifoneze aceste resurse pentru a le folosi în campania electorală, fie prin deschiderea de noi lucrări, fie prin achiziţii publice nejustificate.
Aţi făcut o evaluare cu privire la efectele intrării în vigoare a accizei mărite la combustibil, începând cu 1 aprilie? Cum apreciaţi măsura Executivului de a acorda deduceri transportatorilor?
Din păcate, toate efectele asupra cărora am atras atenţia, atât noi, cei din PMP; cât şi Preşedintele Băsescu, s-au adeverit. Combustibilul s-a scumpit cu peste 40 de bani şi avem, încet-încet, un transfer şi în preţurile mărfurilor de consum. Impactul major va fi însă în perioada vară-toamnă şi se va măsura în creşterea aproape necontrolată a preţului lucrărilor agricole.
În ceea ce-i priveşte pe transportatori, e greu de spus în momentul acesta ce se va întâmpla. Şi 3 eurocenţi pe litrul de combustibil ar fi mult. Dar eu spun că nu foarte mulţi dintre ei vor beneficia de acea decontare promisă de Executiv. Cred că este tot o minciună specifică lui Victor Ponta. Nu văd cum ar putea face asta, de vreme ce nu sunt deloc în stare să crească colectările la buget şi să eficientizeze aparatul birocratic. Ca să nu mai spun de argumentul des invocat al caracterului discriminatoriu al acestei măsuri.
C
oncluzia este simplă: Ponta vrea ca nu cumva România să părăsească ruşinosul loc 1 pe care îl ocupă în Europa, la capitolul inflaţie. Tot ce a dat cu o mână către bugetari şi pensionari a luat cu două, prin creşterile de preţuri din ultimii doi ani.
Cum vedeţi scutirea de impozit a profitului reinvestit promisă de Executiv?
E o măsură teoretic bună, dar fără un efect practic foarte mare în acest moment. Spun asta pentru că taxele foarte mari fac, şi aşa, ca foarte puţine companii să aibă profit.Dovadă stă faptul că încasările din impozitul pe profit au crescut anul trecut cu doar 1,7% faţă de anul precedent, mult sub nivelul de 3,2% al inflaţiei.
Vedeţi posibile efecte ale crizei ucrainene asupra economiei româneşti?
Deocamdată nu, dar există potenţialul ca declanşarea unui conflict în regiune să-i sperie pe posibilii investitori străini. Pe de altă parte, corupţia endemică patronată de PSD şi baronii săi locali reprezintă o ameninţare infinit mai mare pentru cei care vor să vină şi să aducă bani în România.
Probleme mult mai mari le-ar putea avea criza ucraineană asupra Republicii Moldova, mai ales din perspectiva dependenţei acesteia de gazele ruseşti. Atrag atenţia că nici până în acest moment lucrările la gazoductul Iaşi-Ungheni nu s-au finalizat, iar economia din Basarabia ar avea nevoie de un volum de 3-4 ori mai mare decât cel care poate fi transportat după ce lucrarea va fi finalizată.
Multă lume vorbea despre un posibil nou val al crizei economice internaţionale. Când credeţi că s-ar putea produce?
Avem de-a face, la nivelul Uniunii Europene, cu un fenomen cel puţin la fel de îngijorător: o revenire extrem de lentă a economiei, chiar stagnare.o perioadă prelungităa acestei stări de fapt poate să genereze deopotrivă neîncredere în rândurile deţinătorilor de capital, dar şi nemulţumiri sociale majore. Nu cred că este de mirare faptul că aproape fiecare rând de alegeri desfăşurate într-o ţară a UE aduce cu sine o schimbare politică. Erodarea Guvernelor şi a majorităţii parlamentare devine mult mai accelerată, iar exemplul cel mai concludent poate fi cel al preşedintelui francez Francios Hollande, care, la nici doi ani de mandat, are 18%-19% încrederere.
Din fericire, spre deosebire de restul Europei, România are un potenţial semnificativ de recuperare a decalajelor faţă de media UE, putând obţine ritmuri de creştere economică anuală de 4%-5%. Din păcate, România are şi un Guvern profund incompetent şi chiar corupt. Aşa se face că pierdem foarte multe oportunităţi.
