Prin actul fundamental al guvernării- bugetul – care exprimă viziunea de administrare şi dezvoltare a ţării, cabinetul Ponta promitea, în urmă cu un an, investiţii publice de  40 miliarde de lei, însemnând 6% din PIB. După 10 luni, suma cheltuită reprezintă jumătate: 20,3 miliarde de lei.

În raportul privind situaţia macroeconomică care stă la baza proiectului de buget, Ministerul de Finanţe anunţa că bugetul anului 2014 “este un buget bazat pe investiţii, anul 2014 fiind primul an în care investiţiile publice vor depăşi deficitul bugetar de 3 ori”. În acelaşi document arăta că “o regulă de aur a finanţelor publice spune că deficitul bugetar trebuie alocat pentru investiţii” sau că va avea loc “stimularea creşterii economice prin creşterea investiţiilor publice”.

Numai că de la strategie la punerea ei în aplicare, situaţia s-a schimbat radical. În nota privind execuţia bugetară – care prezintă veniturile şi cheltuielile efectiv realizate – de la sfârşitul lunii octombrie, se afirmă că, în 10 luni, investiţiile publice au fost de 20,3 miliarde lei, însemnând 3,1% din PIB, fiind foarte puţin probabilă o creştere în ultimele două luni ale anului.

Astfel se explică excedentul bugetar pe care guvernul l-a raportat cu mândrie. Surplusul este preţul nerealizării planurilor de investiţii. Cei 22 de kilometri de autostradă daţi în folosinţă în 2014 şi absorbţia fondurilor europene la jumătate faţă de ţintă dovedesc eşecul administraţiei.  Banii necheltuiţi au fost în parte redistribuiţi pentru plata unor drepturi salariale şi majorarea cheltuielilor sociale.

Despre renunţarea la investiţiile în infrastructură, Capital a scris aici:

Prin urmare, guvernul a crescut cheltuielile sociale şi cu funcţionarea aparatului de stat care nu generează dezvoltare economică, dar antrenează noi cheltuieli în anii care vin.

Pentru 2014, guvernul susţinea că va aloca transparent banii pentru proiecte de investiţii pe care urma să le prioritizeze, întocmind o listă a  obiectivelor importante. Scopul era diminuarea  risipei şi finalizarea lucrărilor.

Despre prioritizarea investiţiilor, Capital a scris aici:

Prăbuşirea investiţiilor a erodat creşterea economiei. Statisticile privind evoluţia PIB în 2014 au fost revizuite în creştere, însă cifrele sunt contestate de economişti care consideră că au fost cosmetizate.

Pentru 2015, guvernul continuă în aceeaşi logică. Proiectul de buget pentru anul viitor a fost scris cu mare întârziere şi urmează să ajungă în Parlament abia vineri, pe 12 decembrie fără să aibă o viziune economică. Discuţiile au fost exclusiv despre nivelul deficitului bugetar. Or, după cum susţine Ministerul de Finanţe “reducerea deficitului bugetar nu este un scop în sine, ci un mijloc de stimulare a activităţii economice”.

Din declaraţiile premierului şi ale ministrului de finanţe reiese că, în 2015, România va avea un buget de supravieţuire al cărui mare atu este atingerea ţintei de deficit cerută de Compactul fiscal semnat de autorităţile române cu reprezentanţii Comisiei Europene.

În raportul pentru bugetul din 2014, guvernul anunţa că, în 2015, investiţiile publice vor continua să crească faţă de anul acesta până la 42,32 miliarde lei, însemnând 6,1% din PIB. În documentul citat era asumat un deficit bugetar de 1,4% din PIB în 2015. Prin urmare, angajamentul era luat în condiţiile unei politici fiscale foarte strânse cunoscute în detaliu de Ministerul de Finanţe. După ce, în 2014, deficitul a fost atins cu preţul renunţării la investiţii, nici premisele pentru 2015 nu sunt optimiste, de vreme ce guvernul a angajat cheltuieli sociale şi salariale în creştere cu un miliard de euro.

Despre dezvoltarea economiei româneşti, Capital a scris aici: