O „batjocură“ şi în condiţii de junglă – aşa au caracterizat investitorii cu care am vorbit procesul de delistare a societăţilor de pe piaţa Rasdaq. Nerespectarea termenelor delimitate de legea 151/2014 pentru desfiinţarea acestui segment de la Bursa de Valori Bucureşti şi preţuri inechitabile în ofertă sunt principalele aspecte reclamate de acţionarii minoritari care au optat pentru procedurile de retragere din firmele care ies de la tranzacţionare.

Evaluările sunt cele care îi exasperează cel mai mult în măsura în care multe dintre acestea nu ar reflecta valorile fundamentale ale emitenţilor în care au investit. Prejudiciile care se arată ca nemijlocite pentru investitorii de portofoliu se traduc însă, indirect, şi printr-o văduvire a bugetului de stat, atrage atenţia Victor Savu, investitor cu experienţă de aproape 20 de ani pe piaţa de capital românească. Când agenţii Fiscului cutreieră restaurantele pentru a-i căută în şorţ pe ospătari, este cel puţin ciudat că este trecută cu vederea o evaziune uşor verificabilă în preţurile tranzacţiilor de delistare, a declarat el pentru revista Capital.

Cât de mare ar fi această evaziune fiscală pe care nu o vede nimeni? Am pus mâna pe creion şi am făcut calcule doar pentru o mână de firme care nu sunt cele mai mari din cei aproape 200 de emitenţi care se delistează, dar unde discrepanţa dintre active şi preţul din ofertă este mare; diferenţele între valoarea ofertelor şi cele din raportările anterioare se ridică la câteva sute de mii de lei. Nu putem şti fiecare investitor la ce preţ a intrat pentru a calcula câştigurile lor nete impozabile, dar undeva diferenţa de impozit ar fi de ordinul zecilor de mii, spune Savu.

Investitorii nu vor să piardă bani din cauza unor rapoarte de evaluare

Suspiciunile în piaţă sunt că acţionarii majoritari sunt înţeleşi cu o serie de evaluatori, din aceasta rezultând rapoarte care să indice niveluri subevaluate ale companiilor. Petiţiile şi solicitările curg către emitenţi, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) şi Asociația Națională a Evaluatorilor Autorizați din România (ANEVAR) într-un răstimp în care grupuri de investitori consultă avocaţii pentru iniţierea unor demersuri în Justiţie.

Am vorbit săptămâna trecută cu Adrian Vascu, preşedintele organizaţiei profesionale a evaluatorilor, care ne-a confirmat că este sunat de investitori de portofoliu şi că primeşte sesizări pe adresa ANEVAR.

El consideră că riscul reputaţional este considerabil pentru întreaga profesie, astfel încât o comisie formată din cinci membri ai Asociaţiei verifică fiecare raport de evaluare în parte, după ce le primesc în termen de cinci zile de la remiterea lor către emitent. Deocamdată, au fost centralizate aproximativ 60 de astfel de rapoarte şi au fost analizate aproximativ 20 de documente.

Acolo unde vor fi sesizate neconformităţi, evaluatorii şi ASF vor fi notificaţi în vederea efectuării reparaţiilor necesare. Vascu insistă, însă, că toată această activitate de montorizare a fost mai degrabă una de prevenţie, invitând evaluatorii să se gândească foarte bine atunci când acceptă contractarea unui astfel de serviciu.

Mesajul a fost retransmis joia trecută într-o conferinţă în aula Academiei de Studii Economice din Bucureşti la care au participat peste 100 de evaluatori. Preşedintele ANEVAR le-a reamintit acestora că responsabilitatea este crescută şi a subliniat importanţa conştientizării riscului, astfel încât acesta să fie corelat cu nivelul de cunoştinţe şi de experienţă profesională a fiecăruia. El a spus că mai bine refuzi un contract „decât să pui semnătura pe ceva care să creeze cine ştie ce grozăvii!“ O parte din evaluatori au întrebat dacă se pot asocia pentru a redacta împreună un asfel de raport. Răspunsul este afirmativ, însă răspunderea finală îi aparţine evaluatorului care a fost desemnat de Oficiul Registrului Comerţului. Aşadar atenţia trebuie să fie mare. „Sunt oameni acolo, mulţi-puţini, care au investit nişte bani şi nu vor să-i piardă din cauza unui raport de evaluare“, a mai spus Vascu în faţa auditoriului.

Cine a răsturnat Caru‘ cu Bere?

Una dintre socităţile unde s-au născut suspiciuni importante este Trocadero SA Bucureşti (TROB) care operează spaţii comerciale în centrul vechi. Deşi privatizarea acesteia s-a realizat, în anul 2010, în plină criză imobiliară, la nivelul de 44 lei/acţiune, iar pachetul de 5% din acţiunile societăţii a fost preluat ulterior pentru 80 lei/acţiune de la SIF Muntenia (SIF4), evaluarea a fost realizată la 15,9 lei/acţiune.

De unde aeastă diferenţă?, l-am întrebat pe evaluatorul Florin Ţurcaş, autorul raportului. Societatea a suferit pierderi succesive de clădiri ca urmare a proceselor de retrocedare vine răspunsul. „Nu mai au acele active pentru care s-a făcut privatizarea şi care i-au asigurat atractivitatea, iar activele pe care le au toate-s cu probleme“, ne-a declarat el. Cum şi clădirea cazinoului de la Universitate face obiectul unui astfel de proces, ea nu a fost inclusă în evaluare, firma mai având doar ferme în preajma Bucureştiului şi două apartamente cumpărate nu demult. Fluxurile de numerar sunt foarte slabe, iar societatea, care arăta frumos când avea Hanul lui Manuc şi Caru‘ cu Bere, nu poate valora mai mult decât este prins în raport. Ţurcaş ne-a oferit această explicaţie pentru diferenţa dintre preţul de privatizare şi cel al ofertei de delistare prin pierderea unuia dintre acele două active. Totuşi, o simplă verificare ne indică faptul că ambele clădiri au fost pierdute înainte de anul 2007, deci cu trei ani înaintea achiziţiei pachetului majoritar la un preţ de 44 lei/acţiune.

Nişte bani de la UE care nu se văd în evaluare

Discrepanţe încă şi mai clare se cască la Microelectronica SA (MICR), unde lucruri de neînţeles – şi asupra cărora nu am putut primi lămuriri de la societate vin – în cascadă. Raportul de evaluare a indicat o valoare de 5,39 lei/acţiune, nu departe de capitalurile proprii de 5,6 lei/acţiune din ultimele rezultate financiare, însă emitentul a comunicat acţionarilor că va face oferta la 2,5 lei/acţiune, valoarea nominală a acţiunii, invocând un articol din Legea nr 31/1990 a societăţilor comerciale.

Trei acţionari din cei opt investitori care au optat pentru retragere sunt nemulţumiţi de preţ, dar şi de evaluarea care ar cifra valoarea companiei la 4,4 milioane euro. Savu, care a plasat bani în această societate, deşi nu are foarte mult, este deranjat de chestiunea de principiu că minoritarii nu au parte de un tratament echitabil. El nu înţelege care evaluare a societăţii este cea corectă – cea întocmită în vederea delistării sau cea în baza căreia a primit finanţări de 15 milioane euro, dintre care 10 milioane euro nerambursabili de la Uniunea Europeană într-un proiect de cercetare împreună cu institutul Frauhofer din Germania, anunţat în martie 2014. „Vorbim de o imensă evaziune. Mi se pare că toate investiţiile astea ale UE nu se regăsesc. Mi se pare un caz grav de drenare de bani europeni“, ne-a declarat investitorul care i-a adus în atenţie acest caz şi Angelei Filote, şefa reprezentanţei Comisiei Europene în România, care a fost prezentă la inaugurarea proiectului derulat de Microelectronica. „Cum se împacă ideea, că o companie în care UE a investit bani serioşi să îşi prejudicieze în mod intenţionat acţionarii minoritari?“, este una dintre întrebările din scrisoarea trimisă reprezentantei UE şi redirecţionată publicaţiei noastre.

Problemei de preţ i se adaugă altele de proceduri. Societatea a ales evaluatorul direct motivând că cel desemnat iniţial nu s-a prezentat, nu a comunicat preţul pe acţiune rezultat din evaluare în termen de 24 de ore, conform legii, şi a trimis o scrisoare în care a spus comunicat acţionarilor că va plăti mai puţin de jumătate din preţul rezultat din evaluare. Acţionarii minoritari nu au avut la dispoziţie zece zile pentru consularea raportului aşa cum prevedea legea şi, finalmente, societatea a remis un comunicat mincinos prin site-ul Bursei, spune Savu. Astfel, pe data de 27 mai a.c. Microelectronica trimitea o înştiinţare potrivit căreia încă din data de 20 mai a.c. s-au încheiat procedurile de delistare prin achitarea contravalorii pachetelor de acţiuni către acţionarii minoritari. Trei dintre aceştia au vorbit între ei şi ştiu sigur că nu au primit banii.

„Păsările“ – un film de groază de pe Bursă

Sălbăticie şi în ogrăzi cu păsări domestice! Investitorii acuză nereguli la Avicola Buzău (AVZU) şi Avicola Slobozia (AVSL). În primul caz, firma nici nu a mai comunicat un preţ, motivând că evaluatorul s-a retras, fără a preciza unde este responsabilitatea pentru acest lucru. Mai mult decâ atât, la un moment dat, a comunicat unor investitori că ar dori să abandoneze procedura de delistare şi să treacă pe sistemul alternativ de tranzacţionare al Bursei. Demersurile noastre pe lângă emitent nu au găsit răspuns privind întârzierea ofertei. La Avicola Slobozia, pe site-ul Bursei s-a comunicat amânarea unilaterală a depunerii raportului de evaluare pentru data de 8 iunie a.c. Pare mult? La Chimica Orăştie (CHII), întârzierii de 90 de zile i s-a mai adăugat alta tot de 90 de zile, răgaz pe care evaluatorul şi l-ar fi luat aducând argumentul complexităţii evaluării societăţii. Este ceva ce nu poate fi îndreptat de la nivelul organizaţiei profesionale a evaluatorilor. „ANEVAR nu are nicio pârghie să intervină în această relaţie contractuală“, ne-a declarat Vascu.