Referindu-se la anunţul Statelor Unite cu privire la rolul pe care îl are sistemul antirachetă din România, respectiv că acesta este îndreptat împotriva unor state precum Iran şi nu împotriva Rusiei, Spanger a explicat că este aproape imposibil ca Teheranul să atace state europene sau baze americane în Europa, deoarece acest lucru ar genera un coflict militar, iar cel mai afectat ar fi cel mai probabil, tocmai Iranul.

În ceea ce priveşte eficienţa sistemului antirachetă instalat în România, expertul a spus că testele NATO arată că sistemul are capacitatea de a intercepta şi de a distruge doar opt din zece rachete lansate. Acesta a adăugat că în cazul unei lupte reale, acest număr ar putea fi chiar mai mic.

Cercetătorul a mai subliniat că suma alocată instalării elementelor antibalistice NATO în România şi Polonia este de aproximativ 1,6 miliarde de dolari, iar aceasta reprezintă doar o parte din cheltuieli, deoarece vor urma şi altele.

Expertul a mai spus că din 2002 Washingtonul a investit deja aproximativ 40 de miliarde de dolari pentru a proteja Statele Unite şi statele europene membre NATO de posibile atacuri cu rachetă.

Spanger este de părere că prin urmare, este posibil ca armata să fi descoperit nereguli în sistemul de apărare.

“Şi toate acestea doar pentru că Statele Unite vor să fie invulnerabile“, a spus el.

Cu toate acestea, experţii citaţi de Sputnik News nu sunt de părere că Europa şi Statele Unite îşi pot garanta siguranţa prin suplimentarea de armament. Ele trebuie să facă acest lucru prin decizii politice şi negocieri cu Iranul privind dezarmarea.

Anterior, mai mulţi experţi au declarat pentru Sputnik că este puţin probabil ca sistemele costisitoare ale Statelor Unite să funcţioneze.

Instalaţia antirachetă din România, integrată în sistemul antibalistic al NATO, are mai degrabă un rol simbolic, întrucât nu ar putea contracara un atac masiv al Rusiei, afirma în urmă cu câteva zile specialistul George Friedman. "Apărarea antirachetă în Europa a devenit mai degrabă un simbol politic decât o armă propriu-zisă. Eu aş spune că, dacă simbolurile politice contează, atunci instalaţia (din România – n.red.) îşi îndeplineşte funcţia, deoarece este greu să fie preconizat scopul militar al sistemului", a afirmat George Friedman, fondatorul Institutului de analize Stratfor şi al publicaţiei Geopolitical Futures.

"Sistemul este conceput pentru a bloca una sau un număr redus de rachete care ar viza o suprafaţă mare. Ar fi ineficient împotriva Rusiei, dacă această ţară ar lansa un atac nuclear asupra Europei, deoarece sistemul ar fi depăşit rapid printr-un număr relativ mic de rachete, şi ar fi total irelevant dacă ruşii ar lansa un atac masiv, un lucru pe care sigur l-ar putea face", explica Friedman într-un editorial publicat în revista Geopolitical Futures.

"Iar dacă altă putere nucleară ar decide să lanseze un atac, probabil ar dispune de mai puţine rachete, astfel că sistemul ar putea fi eficient. Însă este neclar de ce o ţară cu un arsenal balistic relativ mic ar lansa un atac şi de ce ar viza Europa", sublinia Friedman în articolul intitulat "Apărarea antibalistică şi realitatea", expertul ajungând la concluzia că "instalaţia antirachetă din România protejează Europa de Est de o ameninţare foarte improbabilă".

Planul NATO de instalare a unor elemente antibalistice în România şi Polonia reprezintă o sursă de tensiuni cu Moscova. Rusia consideră că sistemele militare sunt îndreptate împotriva sa, deşi Alianţa Nord-Atlantică a dat asigurări că sunt vizate capacităţile balistice ale unor ţări precum Iranul şi Coreea de Nord.