Investitorii sunt prudenţi faţă de impactul deciziei asupra pieţelor financiare care au ajuns dependente de banii ieftini, în ultimii şapte ani.

Oficiali ai băncii centrale ai SUA au anunţat încă de la sfârşitul lui 2014 că intenţionează să ridice dobânda-cheie pentru dolar până la finalul acestui an. Mai au încă trei ocazii să o facă. Prima dintre ele este la şedinţa comitetului de politică monetară din 16-17 septembrie şi unii se aşteaptă ca mişcarea să survină. Ar fi prima ridicare de dobândă din 29 iunie 2006 încoace pentru SUA, ţară care a dat tonul, în urmă cu nouă ani, politicilor neconvenţionale monetare, cu dobânzi zero şi injecţii masive de lichiditate. Din acest motiv nu se ştie încă dacă Fed va lua decizia din septembrie, investitorii ezitând asupra oportunităţii, dar şi a impactului.

Cum vor reacţiona economia reală, dar mai ales pieţele financiare care au funcţionat în condiţii de stimulare permanentă, de la declanşarea crizei financiare în 2007? Nu se ştie. De aceea mişcările în sensul întăririi politicii monetare ar urma să fie prudente. „Una şi gata sau una şi gata pentru o perioadă, este consensul din piaţă, dat fiind tot ce se întâmplă în jurul nostru“, spune Stanley Sun, strategist la New York, pentru banca japoneză Nomura Holdings, unul dintre primii 22 de dealeri în relaţia cu Rezerva Federală Americană. „Piaţa include în preţuri o ridicare a dobânzii foarte, foarte graduală de către Fed“, a declarat acesta pentru Bloomberg. Dacă în privinţa mutărilor cu paşi mici există un consens, în privinţa unei ridicări de dobândă în septembrie există dubii. Doar o treime dintre participanţii la piaţă se aşteaptă la acest lucru, majoritatea scontând pentru o decizie abia în 15-16 decembrie 2015.

Sfârşitul unei ere a banilor ieftini

Dilemele privind mutarea arată existenţa unei angoase în piaţă: cum se va descurca economia fără drogul banilor ieftini? În ultimii şapte ani şi jumătate, băncile centrale din întreaga lume au operat nu mai puţin de 697 de tăieri de dobândă, şi-au extins bilanţurile cu echivalentul a nu mai puţin de 15 trilioane de dolari, monedele majore fiind purtătoare ale unor randamente zero pe scadenţele scurte. Economia SUA operează în condiţii de relaxare monetară deja de 110 luni. O majorare de dobândă pe dolar va marca sfârşitul unei ere de stimulare monetară excepţională a economiei, punctează un raport al Bank of America, citat de Zero Hedge.

Banca Mondială vede panică şi turbulenţe

Şi ce se va întâmpla? Scenariile avansate sunt de la cele moderate, că vor fi turbulenţe în piaţă şi volatilitate, până la unele extreme că economia va fi trimisă în recesiune. Printre acestea din urmă se numără şi cel avansat de Deutsche Bank. A doua bancă a Germaniei crede că o ridicare a dobânzii pe dolar ar fi o eroare de politică monetară pentru că ar dezlănţui deflaţia. Riscuri majore indică şi economistul-şef al Băncii Mondiale, Kaushik Basu care avertizează că o majorare a dobânzii de politică monetară a Fed ar provoca „panică şi turbulenţe. Motivul? Contextul pare foarte puţin prielnic ca o decizie negativă să vină tocmai de acolo de unde s-a dat principalul ajutor pentru pieţe, post-criză. „Nu cred că Fed poate ea însăşi să creeze o criză majoră, deşi va cauza turbulenţe. Este efectul cumulat al ultimelor săptămâni de ştiri proaste“, a declarat Basu, preluat de Financial Times. Unda de şoc se poate transfera cu uşurinţă către pieţele emergente unde există vulnerabilităţi.

Investitorii nu prea cred în curajul bancherilor centrali

La Fed estimările mediane sunt pentru o dobândă de 1,625% la sfârşitul anului 2016, faţă de 0-0,25% în prezent, în urma unor majorări graduale, însă sunt aşteptări în scădere faţă de reperele de 1,875% în luna martie 2015, transmite Bloomberg. În pieţele pentru finanţarea pe termen scurt (money market) există o mai mare reţinere faţă de eventuale mişcări temerare ale autorităţii de politică monetară. Produsele derivate care operează pe acest segment indică un nivel al dobânzii-cheie de 0,59% într-un an de acum încolo. La fel este şi estimarea faţă de decizia de peste câteva zile. Numai 30% dintre participanţi cred că dobânda pe dolar va fi mărită în septembrie, faţă de procentul de 40% care credea acelaşi lucru în luna iulie. Cei mai mulţi dintre investitori şi analişti (58%) cred că dobânda va fi majorată abia la şedinţa din decembrie.

Bill Gross, manager al fondurilor Janus Capital şi fost şef la PIMCO, societatea cu cele mai mari expuneri pe pieţele globale de bonduri, este printre cei care consideră că Rezerva Federală ar trebui să se mişte către o normalizare a ratelor de dobândă. Într-o intervenţie pentru CNBC el a declarat că ultimele raportări din piaţa americană a muncii de la începutul acestei luni sunt suficient de bune pentru ca Fed să înceapă să ridice dobânda.

Capcana în care au intrat autorităţile

Şi totuşi, dacă banca centrală a SUA este prinsă în propria capcană? Cel puţin aşa spune Charles Hugh Smith, autor al blogului economic Of Two Minds. În opinia sa, Rezerva Federală face aceeaşi greşeală ca toţi planificatorii economiei: nu cunoaşte impactul pe care îl vor avea măsurile sale. Poate că oficialii Fed îşi propun o corecţie de 10% a indicelui Dow Jones Average Industrial, reprezentativ pentru Bursa de la New York. Dacă, însă, nu vor putea controla panica, picajul ar ajunge la 40%. Investitorii vor fi atenţi la nivelurile tehnice şi ar putea proceda la replieri succesive. Cum poate contracara banca centrală volume mari ale pachetelor în vânzare? În plus, le va fi mult mai greu să întoarcă o piaţă care s-a prăbuşit cu 40%, decât una care s-a corectat cu doar 10%, mai spune Smith.

Până la urmă, toată lumea la Bursă ia în calcul acest scenariu atunci când este vorba de decizia de politică monetară. Deusche Bank chiar foloseşte sintagma „demolare controlată“ a pieţelor, mizând pe o scădere de 20-30% a indicilor bursieri, cauzată de majorările de dobânzi, fie că prima decizie va fi luată în septembrie sau în decembrie._ 

 

 

Economia globală arată atât de tulburată încât dacă SUA se mişcă foarte repede în mijlocul acestei dezordini, cred că multe ţări vor fi afectate destul de rău.

Kaushik Basu, economist-şef al Băncii Mondiale

697 de tăieri de dobândă au operat băncile centrale de la declanşarea crizei în 2007 în încercarea de stimulare a economiei