Legea urbanismului arată că planurile urbanistice generale elaborate şi aprobate până în anul 2003 pot fi prelungite până cel tarziu în 30 decembrie. PUG-ul Bucureştiului a fost realizat în anul 2000. Ordinul Arhitecţilor Bucureşti arată că, în ciuda garanţiilor date de Primăria Generală pentru finalizarea noului PUG, acesta se află tot în prima etapă de elaborare din cele patru, timp în care nu a avut loc nicio consultare publică.
„Lipsa de transparenţă a Primăriei Generale denotă o lipsă de respect pentru locuitori, beneficiarii acestui PUG, cumulând 20 de ani de haos imobiliar“, spun arhitecţii.
Ei mai spun că decalajul şi întârzierea planificării generează o dezvoltare urbană inflexibilă, cu viziune pe termen scurt şi vulnerabilă la presiunile imobiliare private, fără o analiză a impactul intervenţiilor asupra oraşului pe termen lung şi o monitorizare a efectelor.
Consultanţii imobiliari spun că şi în condiţiile în care PUG-ul este finalizat doar în proporţie de 40% s-au găsit soluţii pentru eliberarea autorizaţiilor de construire, însă actualizarea planului este extrem de importantă pentru dezvoltarea oraşului pe termen lung. „Din pacate aceasta actualizare se preconizează a se efectua cel mai devreme peste doi ani“, spune Florin Vădeanu, project manager în cadrul departamentului Project & Development Services al companiei de consultanţă imobiliară JLL România.
CITIŢI ŞI Birocraţia împinge dezvoltarea României în afara legii
Amânări peste amânări
Deşi se ştia termenul său de valabilitate de zece ani, demersurile pentru noul plan urbanistic au început abia în 2012. În octombrie 2014, elaboratorul PUG preda municipalităţii studiile de fundamentare ale primei etape de elaborare. În decembrie 2015, primarul interimar al Bucureştiului, Răzvan Sava, declara că noul PUG se află încă în prima fază din cele patru, principala cauză a întârzierii reprezentând-o, la momentul respectiv, absenţa datelor urbane deţinute de Sectoarele Capitalei, instituţii şi furnizori de utilităţi, se arată în raportul anual al Ordinului Arhitecţilor Bucureşti.
În februarie 2017, Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism a revăzut prima etapă a PUG-ului. Primarul Capitalei, Gabriela Firea, a declarat că este necesară finalizarea acestuia până la sfârşitul anului, pentru a putea fi prezentat atât instituţiilor, cât şi mediului de afaceri şi publicului. Simultan, Gabriela Firea a prezentat intenţia de a elabora o lege a Capitalei pentru reorganizarea administrativă.
„Dacă va fi un instrument simplu, puternic şi flexibil de politică urbană, atunci va fi mai bine pentru Bucureşti. Dacă va fi o reglementare şi mai greoaie decât cea actuală, atunci trebuie să ne căutăm de lucru în alte localităţi“, spune Călin Negoescu, asociat al biroului Westfourth Architecture, care a proiectat unele dintre cele mai importante clădiri din Bucureşti precum Charles de Gaulle Plaza, turnurile City Gate sau Asmita Gardens.
În ultimii zece ani, numărul de autovehicule din Bucureşti, precum şi volumul de birouri şi retail au evoluat exponenţial lăsând cu mult în urmă vechile planuri şi reglementări stabilite în actualul PUG. „Este nevoie ca lucrările majore de infrastructură şi reglementările urbanistice să ţină pasul cu evoluţia accelerată a oraşului şi, prin urmare, necesitatea unui Plan Urbanistic actualizat şi adaptat nevoilor curente şi a celor de viitor, spre care se îndreaptă oraşul, este imperativă“, concluzioneză Alexandru Mitrache, directorul departamentului de terenuri din cadrul companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.
