Sfidând legile concurenței și chiar regulile Uniunii Europene, autoritățile continuă să favorizeze companiile de stat, adevărate găuri negre pentru economia țării, în detrimentul sutelor de mii de firme private care supravieţuiesc din ce în ce mai greu pe piaţă. Doar în ultimii cinci ani, companii-mamut, precum CFR SA, Compania Națională a Huilei sau Poșta Română, au beneficiat de scutiri de la plata datoriilor de peste 10 miliarde de euro. Astăzi, când Codul fiscal nu mai are nici măcar un articol care să reglementeze posibilitatea tăierii datoriilor, Guvernul pare hotărât să mai dea o inutilă gură de oxigen unor firme care au dovedit că nu pot supravieţui pe propriile picioare. Apare chiar o modă „a scutirilor“ la care, mai nou, vrea să ia parte și TVR. În tot acest timp, mii de firme stau cu conturile blocate de ANAF.

Fiscul nici măcar nu îl anunţă pe administrator înainte de a lua astfel de măsuri, acesta fiind doar unul din seria de abuzuri pe care Capital le va aduce în atenţia opiniei publice, într-o campanie editorială dedicată practicilor autorităţilor fiscale din ţară.

 

Guvernul întreține “găurile negre” din economie

Cererea preşedintelui TVR, Stelian Tănase, de ştergere a datoriilor este cea mai recentă dintr-un şir de solicitări care au curs către Ministerul Finanţelor în ultimul an. Multe companii de stat, printre care Compania Huilei sau CFR, au primit scutiri, deşi legea fiscală nici măcar nu prevede iertarea datoriilor de la bugetul statului.

Acumularea de datorii uriaşe către buget, de ordinul miliardelor de euro, a ajuns o obişnuinţă pentru companiile de stat. Fără şanse prea mari de privatizare, cu pierderi în creştere de la an la an, ineficiente economic, marile societăţi patronate de stat continuă să fie o piatră de moară pentru buget.  Interesele care ţin în viaţă aceste aşa-zise companii sunt mari: consilii de administraţie, contracte cu firme clientelare sau remuneraţii uriaşe pentru conducere sunt doar câteva dintre motivele care îi fac pe toţi politicienii să-şi dorească să menţină statu-quo în societăţile-mamut.  Mai nou, şi TVR îşi doreşte ştergerea datoriei de 123 milioane de lei, prin vocea preşedintelui interimar. „Am vorbit despre iertarea datoriilor chiar la Ministerul Finanţelor, de mai multe ori. O televiziune îndatorată e în genunchi şi o televiziune independentă este o televiziune care stă pe propriile ei resurse. Noi ne luptăm cu fantomele trecutului. Eu mă străduiesc să plătesc datoriile făcute de alţii în timp“, a spus Stelian Tănase. În ultimele luni, s-au înmulţit cererile de ştergere a datoriilor. Premierul Victor Ponta a anunţat recent că vor fi reduse arieratele societăţilor cu două miliarde lei. În scrisoarea către Fondul Monetar Internaţional, se arată că „se vor efectua de la buget plăţi pentru achitarea parţială a arieratelor companiilor de stat din sectorul căilor ferate către furnizorii de electricitate, precum şi pentru arieratele Companiei Naţionale de Drumuri“. Deşi ar fi vorba în special de societăţi mai mici, CFR, situat permanent în topul datornicilor, nu ratează nici această ocazie. La sfârşitul anului trecut, datoriile CFR depăşeau 560 milioane lei numai către furnizorii de energie.

Ştergeri de datorii în avalanşă

Noile restanţe vin după ce, doar la sfârşitul anului 2012, CFR Marfă şi CFR SA adunaseră obligaţii bugetare neachitate de peste 1,27 miliarde de lei. CFR a fost curăţată de datorii pentru a fi privatizată. Procesul a fost un eşec de proporţii. Evident că, înainte de 2013, CFR s-a mai bucurat de bunăvoinţa statului. În 2009, de exmplu, a fost votată de Parlament ştergerea datoriilor pentru 34 de societăţi, în valoare totală de peste 8,3 miliarde de eruo. Printre beneficiari s-au numărat Termoelectrica Bucureşti, Nuclearelectrica, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia Târgu-Jiu, Societatea Naţională a Cărbunelui Ploieşti,Compania Naţională a Huilei Petroşani, Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului Deva, Compania Naţională Romarm, CFR.

Decizia privind anularea datoriilor fusese luată din 2006, chiar în decembrie, cu doar câteva zile înainte de aderarea la Uniunea Europeană. Guvernul de la acea dată a încercat să evite, astfel, sesizarea Comisiei Europene care a devenit, din 2007, for decisional pentru orice formă de ajutor de stat. Însă legislaţia europeană nu a putut fi eludată, şi procedurile s-au prelungit până în 2009, când s-a pus în practică o ştergere istorică de datorii.

Practica scutirilor folosită pe bandă rulantă înainte de aderare a fost întreruptă, dar numai pentru câţiva ani. Din 2006, ştergerile de datorii la bugetul de stat nu mai sunt nici măcar prevăzute de Codul de procedură fiscală. Sunt admise înlesniri de tipul ştergeri, reduceri sau amânări date de administraţiile locale. Pentru restanţele la bugetul de stat pot fi acordate eşalonări, evident condiţionate de garanţii, şi au fost reintroduse în lege după o pauză de cinci ani. Prin urmare, reglementările sunt stricte. Problema este că nu se aplică tuturor debitorilor, deşi legea fiscală ar trebui să fie echitabilă şi nediscriminatorie. „Este o poveste veche. Ce-i drept, în ultima vreme, s-a apelat mai puţin la scutiri din cauza legislaţiei ajutorului de stat. Impactul este că afectează mediul concurenţial prin favorizarea companiilor de stat. Evident că niciodată nu o să primească aşa ceva o firmă privată“, spune avocatul Gabriel Biriş, specialist în fiscalitate.

Ce subterfugii găseşte statul să-şi ierte datornicii?

Companiile de stat găsesc, cu ajutorul acţionarului majoritar căruia îi sunt datoare, diverse modalităţi de a scăpa de obligaţii. De vreme ce scutirile echivalează cu un ajutor de stat care trebuie să treacă prin procedurile de aprobare a Comisiei Europene, a fost descoperit un alt subterfugiu: procedura de dare în plată a activelor prevăzută de Codul de procedură fiscală în schimbul ştergerii obligaţiilor. De exemplu, în 2012, Guvernul a mandatat Ministerul Finanţelor să preia active ale exploatărilor miniere de la Compania Naţională a Huilei în contul datoriilor bugetare. Tot atunci, unele obligaţii fiscale ale CFR  să fie stinse prin trecerea în proprietatea privată a statului a pachetului majoritar de acţiuni deţinute de aceasta la Telecomunicaţii CFR, la Grup Exploatare şi Întreţinere Palat CFR şi la Electrificare CFR. Ulterior, Guvernul optat pentru conversia în acţiuni a datoriei de 127 milioane lei a CFR.

Conversia în acţiuni este o altă metodă folosită pe scară largă. Recent, Poşta Română a intrat în această categorie de companii scăpate de datorii prin tertipul conversiei. În acelaşi timp, fostul ministru al economiei, Andrei Gerea, dădea asigurări că şi datoriile industriei de apărare de circa un milliard de  lei vor fi şterse, într-un fel sau altul, de Guvern. Generozitatea statului se opreşte atunci când în discuţie sunt companii private. Nicio firmă privată nu a primit, în ultimii şapte ani, vreo scutire. Singura formă de înlesnire este eşalonarea. Însă garanţiile cerute de Fisc sunt copleşitoare pentru o societate aflată în dificultate financiară. Pe de altă parte, criteriile de evaluare a capacităţii de redresare financiară sunt la latitudinea inspectorilor fiscali care decid cine şi în ce măsură poate fi păsuit. Tratamentul discriminator afectează însă toată economia în ansamblul său. „Există mai multe formule prin care pot fi șterse datoriile firmelor de stat. Dacă vorbim despre firmele intrate în insolvență, o astfel de măsură nu este ajutor de stat. În cazul celorlalte firme, este ajutor de stat și tocmai de aceea trebuie găsite formule complexe care să fie acceptate și de forurile europene. Astfel de măsuri pot afecta concurenţa din piață și tocmai de aceea este analizat impactul asupra celorlalte companii, asupra comunității respective. În cazuri mari, cum sunt CFR sau CNH, poate fi necesar chiar avizul direct al Uniunii Europene, nefiind suficientă o analiză a Consiliului Concurenței“, spune avocatul Gheorghe Piperea.

 

123 milioane lei este datoria acumulată de TVR la buget, pentru care actualul preşedinte cere scutire de la Guvern

10 miliarde euro este suma datoriilor companiilor de stat care au fost anulate, în ultimii cinci ani, prin diverse modalităţi: scutire, preluare de active, conversie de acţiuni

CITAT

Nu ştiu ce altfel de companie nu ar fi fost declarată în faliment cu o asemenea datorie.
Stelian Tănase, preşedinte TVR

 

Cum se şterg datoriile?

Varianta 1

  • Înlesnirile sunt acordate de organele fiscale pentru obligaţiile restante, atât înaintea începerii executării silite, cât şi în timpul efectuării acesteia
  • Autorităţile administraţiei publice locale pentru obligaţiile bugetare restante pe care le administrează pot acorda eşalonări, amânări reduceri şi scutiri

Varianta 2

Se şterg datorii prin „darea în plată“, însemnând:

  • Creanţele fiscale pot fi stinse, la cererea debitorului, oricând, cu acordul creditorului fiscal, prin trecerea în proprietatea publică a statului sau, după caz, a unităţii administrativ-teritoriale a bunurilor imobile
  • Decizia este dată de o comisie numită prin ordin al ministrului finanțelor sau, după caz, prin act administrativ emis în condițiile legii de către autoritățile administrației

Sursa: Codul de procedură fiscală