Potrivit publicaţiei citate, România a decis să diminueze contribuţiile la fondurile private de pensii pentru că Executivul se străduieşte să îşi respecte promisiunile ambiţioase privind reduceri de taxe şi majorării de salarii, fără însă a încălca limita de deficit bugetar impusă de UE, respectiv 3% din produsul intern brut.

Potrivit legislaţiei, românii cu vârsta sub 35 de ani direcţionează o parte din contribuţiile sociale spre schemele de pensii private care vor completa pensia de la stat. Însă, Guvernul de la Bucureşti a decis să reducă contribuţiile la pilonul II de pensii private de la 5,1% până la 3,75% începând din 2018.

Secretarul general al Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Private din România (APAPR), Mihai Bobocea, susţine că reducerea contribuţiilor a dat o lovitură importantă sistemului de pensii adăugând că va diminua încrederea în pensiile private. ‘Estimăm că această decizie este posibil să ducă la reducerea veniturilor viitorilor pensionari cu cel puţin 20% şi, de asemenea, va oferi mai puţin capital pentru finanţarea afacerilor locale via Bursa de Valori’, a afirmat Mihai Bobocea.

Potrivit unui studiu european independent, realizat de Federaţia Asociaţiilor de Consumatori de Produse Financiare (Better Finance), între 2008 şi 2016, fondurile private de pensii din România au înregistrat randamente anuale de 5,3% după deducerea comisioanelor şi inflaţiei, unele din cele mai bune randamente din rândul schemelor de pensii din Europa.

‘România a putut să pună la punct scheme de pensii private excelente şi nu ar trebui să înceapă să le dezmembreze prin scăderea nivelului contribuţiilor guvernamentale’, a declarat Janwillem Bouma, preşedintele PensionsEurope, o asociaţie a fondurilor de pensii, cu sediul la Bruxelles.

Îmbunătăţirea speranţei de viaţă ar urma să crească numărul pensionarilor cu vârsta de peste 65 de ani până la aproape 30% din populaţia totală în anul 2040, ceea ce va pune presiuni suplimentare asupra sistemului de pensii finanţat de stat, comentează publicaţia britanică.

‘Aceasta va prezenta provocări majore dacă nu se adoptă politici adecvate pentru contrabalansarea acestor efecte’, a apreciat Janwillem Bouma, precizând că sunt necesare mai multe economii la pensiile private pentru consolidarea creşterii economice a României.

 

Guvernul de la Bucureşti a adoptat, în urmă cu aproximativ două săptămâni, un act normativ care prevede diminuarea contribuţiilor la Pilonul II de pensii de la 5,1% la 3,75% începând din 2018.

Potrivit unei analize realizate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), valoarea medie a unui cont în sistemul pensiilor administrate privat era de 5.587 lei (1.215 euro), la 30 septembrie 2017, în creştere cu 18,41% faţă de decembrie 2016.

Un număr de 683.098 de participanţi, respectiv primii 10% din total participanţi în funcţie de valoarea contului, deţineau cumulat 16,13 miliarde de lei, 42,27% din activele Pilonului II, rezultând o valoare medie a contului de 23.618 lei. 
De asemenea, 1.707.745 de participanţi, respectiv primii 25% din total participanţi în funcţie de valoarea contului, deţineau cumulat 25,95 miliarde lei, ceea ce înseamnă 67,98% din activele Pilonului II, valoarea medie a contului fiind de 15.194 lei.

La 30 septembrie 2017, un număr de 3.415.490 participanţi la fondurile de pensii administrate privat, reprezentând primii 50% din total participanţi în funcţie de valoarea contului, deţineau cumulat 34,23 miliarde lei, rezultând o valoare medie a contului de 10.022 lei.

Potrivit ASF, valoarea totală a activelor nete înregistrată la 30 septembrie 2017 de fondurile de pensii administrate privat a fost de 38,17 miliarde de lei (8,30 miliarde de euro). Ritmul anual de creştere înregistrat a fost de 27,53% (23,43% raportat la moneda euro). Creşterea faţă de decembrie 2016 a fost de 21,30% (19,77% raportat la moneda euro). AGERPRES