Noul guvern de stânga a oprit unele privatizări, inclusiv cea a companiei Trainose, când a venit la putere în 2015, dar le-a relansat în ianuarie, ca parte a acordului semnat cu creditorii internaţionali. Al treilea pachet de asistenţă financiară obţinut, în iulie, de Grecia (în valoare de 85 de miliarde de euro) prevede un program masiv de privatizare. Banii obţinuţi vor fi folosiţi la achitarea împrumuturilor primite pentru recapitalizarea băncilor şi pentru finanţarea investiţiilor. În ultimii cinci ani, Grecia a obţinut din privatizări trei miliarde de euro. 

Speranţele de a obţine din privatizări venituri de două miliarde de euro în acest an se diminuează rapid, deoarece proiectele cheie, care ar fi contribuit semnificativ la realizarea acestui obiectiv, sunt amânate. 

"Compania italiană de căi ferate este interesată, au depus deja o ofertă şi ne aşteptăm la oferte iniţiale din partea firmei feroviare ruse RZD, a companiei elene GEK-Terna şi a grupului chinez Cosco", a declarat Stergios Pitsiorlas, într-un interviu acordat Reuters. 

Termenul limită pentru depunerea ofertelor iniţiale pentru Trainose era stabilit pentru luni, 21 martie, dar Agenţia de Privatizare din Grecia l-a extins până în 15 aprilie. De asemenea, termenul pentru ofertele angajante a fost extins de la 26 aprilie la 31 mai. 

Pitsiorlas, aflat din martie 2015 la conducerea HRADF, a finalizat acordul de închiriere a aeroporturilor regionale cu suma de 1,23 miliarde de euro cu firma germană Fraport şi vânzarea unei participaţii de 67% în cel mai mare port al ţării – Pireu – grupului chinez de transport maritim Cosco. 

Pitsiorlas a explicat că acum autorităţile elene caută să obţină aprobarea creditorilor internaţionali pentru a întârzia ţinta iniţială de a obţine din privatizări venituri de 6,4 miliarde de euro pe an până în 2018, după ce anul trecut nu au reuşit să îndeplinească obiectivul de a vinde active de stat în valoare de 1,4 miliarde de euro. 

De asemenea, este scoasă la vânzare şi compania de mentenanţă a materialului rulant, Rosco, iar Pitsiorlas a declarat că doi din cei trei licitatori aflaţi pe lista scurtă în 2013 – Alstom (Franţa) şi Siemens (Germania) – au rămas în cursă. 

Guvernul elen examinează situaţia participaţiei de 10% deţinută la OTE, care ar putea aduce venituri statului dacă nu sunt realizate celelalte privatizări. Valoarea participaţiei de 10% este estimată la 300 milioane de euro, alţi 200 milioane de euro urmând să ajungă la Institutul de Asigurări Sociale (IKA). 

Deutsche Telekom controlează 40% din acţiunile Hellenic Telecommunications Organization (OTE), care, la rândul său, deţine 54,01% din Telekom România. La jumătatea lunii august 2014, Romtelecom şi Cosmote România au anunţat că vor fi reprezentate comercial prin intermediul brandului Telekom România, iar produsele şi serviciile vor fi oferite sub brandul 'T'. 

AGERPRES