La reuniunea Eurogrupului din 8 iulie, ministrul elen de Finanţe, Gikas Hardouvelis, şi-ar fi exprimat temerile referitoare la rezultatele testelor de stres derulate de BCE, deoarece Atena vrea să evite ca BCE să ceară băncilor elene să-şi majoreze capitalul într-un moment în care se analizează implementarea planurilor de restructurare.
Oficialii eleni sunt îngrijoraţi că rezultatele testelor ar putea indica un deficit de capital al principalelor patru bănci elene – National Bank of Greece, Piraeus, Eurobank şi Alpha – ceea ce ar putea afecta capacitatea lor de a finanţa economia, care încearcă să-şi revină, după şase ani de recesiune. 'Ministrul elen de Finanţe le-a spus omologilor săi din zona euro că verificările BCE nu trebuie să se bazeze pe datele din bilanţul pe 2013, ci trebuie să includă şi planurile de restructurare ale băncilor aprobate de UE anul acesta', a afirmat oficialul. El a adăugat: 'un alt argument al ministrului a fost că publicarea unor rezultate negative de către BCE ar avea efecte nu numai asupra sectorului bancar elen, ci şi asupra economiei ţării'.
Deja instituţiile elene de creditare şi-au majorat capitalul după cele două runde de teste de stres derulate de Banca Centrală a Greciei (BoG). Orice posibile necesităţi de capital scoase în evidenţă de BCE la primele patru mari bănci greceşti vor fi gestionabile, a declarat directorul Fondului de Stabilitate Financiară al Greciei (HFSF), Anastasia Sakellariou.
BCE va prelua activitatea de supervizare bancară în zona euro începând din luna noiembrie şi, înainte de acest pas, va evalua starea de sănătate a celor mai mari 128 de bănci din zona euro printr-o analiză amănunţită a calităţii activelor lor şi, de asemenea, a capacităţii lor de a face faţă şocurilor şi stresului.
National Bank of Greece, Piraeus Bank, Eurobank Ergasias şi Alpha Bank se numără printre băncile care vor fi supuse testelor de stres, rezultatele preliminare urmând să fie publicate în a doua jumătate a lunii octombrie. Cele patru instituţii, care împreună controlează aproximativ 90% din industria bancară grecească, au fost sprijinite de Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional care, în cadrul programului de asistenţă financiară a Greciei, au pus deoparte 50 de miliarde de euro pentru curăţarea sectorului bancar elen. HFSF a injectat 25,5 miliarde de euro în cele patru bănci şi a cheltuit alte 14,4 miliarde de euro pentru a închide alte bănci considerate neviabile. În prezent, HFSF mai dispune de rezerve de lichidităţi în valoare de aproximativ 11,5 miliarde de euro.
Principalele bănci din Grecia sunt prezente şi pe piaţa din România: National Bank of Greece (NBG), acţionar majoritar la Banca Românească, EFG Eurobank, care controlează Bancpost, Alpha Bank, Piraeus Bank şi ATE Bank (fosta Mindbank).
Sursa: Agerpres
