Majorarea salariului minim pe economie conform promisiunilor făcute de fostul Guvern ar fi o măsură care poate afecta semnificativ competitivitatea României, a declarat, vineri seara, Anca Dragu Paliu.
"Vom analiza impactul pe care l-ar avea creşterea salariului minim pe economie şi, eventual, vom recomanda ce creşteri pot avea loc. De la 1 ianuarie nu creşte, pentru că nu avem cum să facem această estimare asupra economiei şi degeaba spunem noi că vrem să stimulăm economia cu un pachet atât de generos fiscal şi pe care am făcut un efort foarte mare să îl includem în buget, dacă luăm o măsură care să distrugă mediul de afaceri. Nu putem să facem această majorare peste noapte", a mai spus ministrul Finanţelor Publice, conform Agerpres.
Cum arată bugetul pe 2016: creștere economică de 4,1%, deficit de 2,9%
În ediția tipărită a revistei Capital veți găsi un interviu cu noul ministru al Finanțelor, în care veți putea citi informații despre bugetul pe 2016 și cum va arăta sistemul fiscal anul viitor.
Anca Dragu a precizat că analiza privind impactul este în curs, dar măsura trebuie analizat în special pe zona privată, pentru că în sectorul bugetar nu mai sunt salarii sub salariul minim, având în vedere majorările aprobate în acest an pentru diverse categorii, cum ar fi salariaţii din Sănătate, Educaţie, Administraţie locală, dar şi majorarea cu 10% pentru toţi bugetarii decisă pe final de an.
În plus, ministrul susţine că o astfel de măsură poate determina migrări de personal din zona albă, fiscalizată, în zona gri sau neagră.
BUGET 2016. Cele mai mari riscuri la adresa României
În acest an, Guvernul Ponta a crescut salariulul minim în două etape: de la 1 ianuarie, când a crescut de la 900 la 975 de lei, și de la 1 iulie, cu încă 75 de lei, ajungând la valoarea de 1.050 de lei.
Mai multe detalii puteti citi aici: S-a dublat procentul angajaţilor cu salariul minim
Câți români primesc salariul minim pe economie
La începutul lunii octombrie, revista Capital trăgea un semnal de alarmă arătând faptul că pe măsură ce salariul minim creşte forţat, ponderea celor retribuiţi la acest nivel se măreşte vertiginos în masa totală a angajaţilor. Datele indică grave distorsiuni pe piaţa muncii. Conform unei cercetări statistice privind comportamentul firmelor pe piaţa muncii, realizat de Banca Naţională a României, în 2014, 58% dintre companii au afirmat că vor transfera în preţuri o majorare a salariului minim şi aproximativ 47% au declarat că vor limita recrutările viitoare. Răspunsurile erau previzibile, de vreme ce un salariu minim majorat în ritm alert scumpeşte forţa de muncă şi nu reflectă productivitatea.
Citiți și: Cu ce promisiuni vine Guvernul Cioloș – multe noi locuri de muncă, creșterea câștigului salarial
„Creşterile succesive foarte agresive de salariu minim în ultimii ani şi cele intenţionate pentru anul următor pot crea o problemă, în primul rând, de competitivitate. Deja se instalează prea mult povara salariului minim. Este adevărat că salariul minim nu este prea mare, dar tot la fel de adevărat este că salariul mediu este foarte mic“, ne spunea, în urmă cu două luni, Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal. Costurile cu forţa de muncă reprezintă o treime din costurile totale ale companiilor. Deşi angajaţii par avantajaţi, în timp, majorarea salariului minim erodează întreaga economie pentru că guvernul nu poate creşte productivitatea prin simpla emitere a unei hotărâri. Câştigătorul cert este statul care practică, astfel, o impozitare ascunsă. De exemplu, de la 1 iulie, când a avut loc cea mai recentă majorare, la 1.050 lei brut, costurile angajatorilor au fost mai mari cu 93 lei pentru fiecare angajat, 53 lei revenind acestuia, iar 40 lei bugetului.
Mai multe detalii puteti citi aici: S-a dublat procentul angajaţilor cu salariul minim
