În ordonanţa de urgenţă care reglementează încheierea şi derularea parteneriatului public-privat, specialiştii din Executiv şi de la Ministerul Transporturilor au strecurat un paragraf privind înfiinţarea unui FOND special de finanţare a acestor contracte.
„De asemenea, actul normativ prevede constituirea, în termen de 1 an, a unui Fond special de finanțare a contractelor de parteneriat public-privat care se încadrează în categoria proiectelor strategice. Acest Fond special va fi constituit din venituri publice provenind din resurse financiare fiscale și nefiscale, inclusiv subvenții, prevăzute de legea specială de înființare a respectivului fond special”, conform proiectului de ordonanţă de urgenţă.
Mai mult, în scopul implementării contractului de parteneriat public-privat se înființează și funcționează, conform Legii societăților nr.31/1990, o societate de proiect.
Potrivit notei de fundamentare, acest proiect de OUG este întocmit pentru îndeplinirea prevederilor din Programul de guvernare 2018-2020. În realitate, numai studiul de fezabilitate pentru un proiect de autostradă, în lungime de circa 50 km, construit în perteneriat public-privat durează între 2 şi 3 ani.
Conform unor surse guvernamenale, odată aprobată odonananța privind parteneriatului public-privat, Guvernul prin Ministerul Transporturilor, pune pe tapet proiectul de autostrăzii București-Alexandria -Craiova – Calafat, autostrada de centură a Capitalei și autostrada Târgu Mureș-Iași.
În România nu s-a implementat niciun proiect de autostradă în parteneriat public-privat, Ministerul Transporturilor a reuşit performanţa de a rezilia de trei ori contractul de concesiune a autostrăzii Comarnic-Brașov, respectiv 2005, 2010 şi 2015.
