De la înființare și până în prezent, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), condusă de Ștefan Ioniță, nu a reușit să obțină rezultate notabile în ceea ce privește infrastructura rutieră. Proiectele mari fie sunt blocate, fie înregistrează întârzieri majore. Mai mult, proiecte, în valoare toatală de aproape 4 miliarde de euro, aflate în diverse stadii de licitație sunt contestate și recontestate. 

Acum, Guvernul PSD-ALDE pune pe tapet actele necesare re­organizării fostei Companii Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România. Practic, Ministerul Transporturilor va administra două companii care se vor ocupa de infrastructura rutieră: Compania Națională de Adminstrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) se va ocupa de întreținerea autostrăzilor și drumurilor naționale deja existente, iar cealaltă, respectiv Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR), va avea ca atribuții atât finalizarea autostrăzilor aflate deja în construcție, cât și pregătirea și derularea marilor proiecte de infrastructură.

CNIR există pe hârtie din 2016 

Compania Națională de Investiții Rutiere s-a înființat în toamna anului 2016, dar nu a funcționat pe motiv că proiectul de ordonanţă privind înfiinţarea acesteia nu a permis preluarea de personal din cadrul CNAIR. În septembrie 2016, Guvernul Cioloș a adoptat actul normativ prin care a fost reorganizată CNADNR și prin care s-a înfiinţat Compania Naţională de Investiţii Rutiere (CNIR), o companie distinctă pentru gestionarea infrastructurii rutiere.
În același timp CNADNR și-a schimbat denumirea în CNAIR (Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere) cu obiect principal de activitate întreținerea, repararea, administrarea și exploatarea autostrăzilor, drumurilor, variantelor ocolitoare și altor elemente de infrastructură rutieră. Totodată, proiectele aflate în diverse faze de implementare vor fi transferate de la CNAIR la compania de investiții nou înființată, urmând ca după finalizarea construcțiilor, acestea să fie trecute înapoi în administrarea CNAIR.

 

Conform actului normativ de înființare, capitalul social al CNIR este în valoare de 50.000.000 lei şi este subscris şi integral vărsat în numerar de statul român, în calitate de acţionar unic prin Ministerul Transporturilor. În documentul de înființare al CNIR este prevăzut că transferul proiectelor să fie făcut etapizat pe o perioadă de maximum trei ani. Mai mult, în sursa citată, se specifică în mod clar că personalul CNIR va fi angajat pe bază de contract individual de muncă încheiat conform legii, numai prin concurs.

Plan de punere în funcțiune 

Din aceste considerente, înfiin­ța­rea CNIR a fost pusă în stand-by mai bine de un an de zile. Acum, guvernanții vor să aducă modificări așa încât majoritatea proiectelor să fie trecute în administrarea CNIR într-un termen mult mai scurt, iar odată cu ele să fie preluat și personalul care a gestionat proiectele la CNAIR. 

Revista Capital a obținut planul de punere în funcțiune CNIR, document prin care Ministerul Transporturilor propune ca proiectele de autostradă și drumuri expres să fie transferate etapizat, între 60 și 90 de zile și nu pe o perioadă de 3 ani, cum era menționat anterior. 

După ce actul normativ va obține avizul Guvernului, planul de funcționare și organizare al CNIR prevede selecția și analiza proiectelor ce vor fi preluate, stadiul acestora, înființarea unității de proiect pentru implementarea acestora. De precizat este faptul că fiecare proiect va avea o unitate de implementare. Un punct cheie în planul de funcționare al CNIR îl constituie întărirea Direcțiilor Tehnice și de Calitate, pregătirea și organizarea concursurilor pentru posturile vacante, scrierea Regulamentului de Organizare și Funcționare, respectiv a Strategiei de Control.

Surse din cadrul Ministerul Transporturilor ne-au precizat că în scurt timp va fi elaborat un memorandum care va fi înaintat Guvernului, având ca subiect stategia CNIR și planul de acțiune pentru perioada 2019-2023. Planul de funcționare al CNIR prevede și o structură care se va ocupa de managementul proiectelor aflate în faza de pregătire, analiza stadiului procedurilor de achiziție aflate în derulare și întocmirea unui calendar de implementare a proiectelor după semnarea contractelor rezultate din achiziția publică.

 

Noua companie preia o mare parte din angajații CNAIR

Conform planului de înființare a CNIR, în următoarele două luni, CNIR va începe transferul angajaților CNAIR care se vor ocupa de implementarea proiectelor. În prezent, CNAIR are 750 de salariați, iar până la finele anului circa 400 vor fi transferați în cadrul CNIR. În ceea ce privește principala sursa de finanțare a CNIR, în planul de înființare obținut de revista Capital se menționează că aproximativ 15% din încasările CNAIR din rovinetă vor fi alocate CNIR pentru funcționare. „Un procent de 15% din valoarea rovignetei încasate, tarifelor de trecere a podurilor precum și din alte venituri rezultate din exploatarea bunurilor proprietate publică pe care le are concesionate, cu excepția veniturilor din concesiunile de spații de servicii și a veniturilor din închirieri va fi alocat pentru finanțarea activității CNIR“, se menționează în document. 

Cele mai importante proiecte care vor fi transferate de la CNAIR la CNIR sunt autostrada București-Ploiești (A3), autostrada Sebeș-Turda, autostrada Lugoj-Deva, loturile 2,3 și 4, autostrada Câmpia Turzii – Târgu Mureș, Autostrada Gilău-Borș, Centura Bacăului la nivel de autostradă, autostrada Sibiu-Pitești, drumul Expres Pitești-Craiova, podul de la Brăila, autostrada de centură Bucureşti, sector Centura Sud, coridorul IX Ploiești-Buzău-Focșani-Bacău-Pașcani și autostrada Târgu Mureş – Târgu Neamţ – Iaşi – Ungheni.

Această strategie este cea mai nouă încercare de a restarta construcția autostrăzilor și a drumurilor expres din România. În ultimii cinci ani, au apărut mai multe propuneri și proiecte care ar fi avut ca scop conectarea României la rețeaua europeană de autostrăzi. Ba chiar există un document considerat de specialiști o adevărată biblie a Transporturilor. Este vorba de celebrul Master Plan după care ar fi trebuit implementate proiectele. Guvernanții se așteaptă ca strategia CNIR să fie un fel de continuare a Master Planului.

 

CNIR va fi condusă de Narcis Neaga

Compania Naţională de Investiţii Rutiere va fi condusă de Narcis Neaga, în prezent, membru în Consiliul de Administraţie al CNAIR. În perioada august 2013- decembrie 2015, Narcis Neaga a condus Compania Națională de Administrare a Drumurilor Naționale din România.

Înainte de a fi șef al CNADNR, Neaga a deținut deţinut funcţia de Director al Direcţiei de Parteneriat Public-Privat și a condus unitatea de implementare a Autostrăzii Bucureşti-Braşov. În mandatul de director general al CNADNR, Narcis Neaga a gestionat lucrările autostrăzii Orăștie-Sibiu, cel mai controversat proiect din cadrul Ministerului Transporturilor, pentru că o porțiune din lotul 3 a fost demolată după niciun an de la inaugurare. Mai mult, dosarul autostrăzii Sibiu-Orăștie a ajuns la DNA, Narcis Neaga fiind cercetat pentru abuz în serviciu în legătură cu un contract de consultanță privind autostrada Sibiu-Orăştie.

La începutul lunii martie, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au clasat dosarul privind suspendarea şi rezilierea contractului de consultanţă pe autostrada Orăştie-Sibiu, lot 3. În prezent, conform informaţiilor Capital, procurorii DNA instrumentează numai dosarul privind construcţia lotului 3 al autostrăzii Orăştie-Sibiu.

 

PROIECTE CE VOR FI PRELUATE DE CNIR

✔ Autostrada București-Ploiești (A3), primii 6 km aflați în construcție
✔ Autostrada Sebeș-Turda, aflată în construcție
✔ Autostrada Lugoj-Deva, loturile 2,3 și 4
✔ Autostrada Câmpia Turzii – Târgu Mureș, aflată în construcție
✔ Autostrada Gilău-Borș, aflată în pregătire/construcție
✔ By Pass Constanța, aflată în construcție
✔ Centura Bacăului la nivel de autostradă, aflată în pregătire/construcție
✔ Autostrada Sibiu-Pitești, aflată în pregătire
✔ Drum Expres Pitești-Craiova, aflat în pregătire
✔ Centura Timișoara
✔ Podul de la Brăila, aflat în construcție
✔ Concesiunea spațiilor de servicii de pe autostrada A2 București-Constanța
✔ Toate proiectele de autostrăzi/drum expres aflate în diverse stadii de pregătire/licitații
✔ Autostrada de centură Bucureşti, sector Centura Sud
✔ Coridorul IX Ploiești-Buzău-Focșani-Bacău-Pașcani
✔ Autostrada Târgu Mureş – Târgu Neamţ – Iaşi – Ungheni