Ministerul Mediului pregăteşte o Hotărâre de Guvern privind gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări care are în centru un plan de gestionare a deşeurilor pe care cei care obţin autorizaţii de construire şi desfiinţări trebuie să îl elaboreze. Vizaţi sunt, în primul rând, dezvoltatorii imobiliari.  

„Actul normativ mai stabileşte responsabilităţi atât pentru autorităţile publice, cât şi pentru beneficiarii autorizaţiilor. Avem în plan să venim cu o modalitate de garanţie financiară pentru punerea în execuţie a acestor planuri. Se va avea în vedere şi gestionarea deşeurilor în caz de cutremur“, a declarat Cecilia Martin, director în cadrul Ministerului Mediului, la o conferinţă de specialitate organizată de Asociaţia Producătorilor de Materiale pentru Construcţii din România.

Legea vine în completarea Ordonanţei de Urgenţă 68/2016 care a stabilit nişte ţinte anuale de reciclare firmelor care au primit autorizaţii de construire şi desfiinţare. Conform acestui act, pentru 2017 ţinta de reciclare şi reutilizare a deşeurilor provenite din activităţi de construcţii este de minim 30%, în 2018 ea creşte la 45%, în 2019 la 55% şi în 2020 la 70%.

Martin a anunţat că metoda de reutilizare a deşeurilor trebuie găsită de beneficiarii autorizaţiilor de construire şi desfiinţare, pe principiul poluatorul plăteşte.

Ţinte imposibile

„Un container de şantier e neomogen. Conţine diferite materiale. Recilarea a 70% dintr-un container e o utopie. Cine o să stea să sorteze fiecare tip de material? Aceste ţinte sunt imposibile dacă nu se defineşte clar când se încheie procesul de reciclare. Adică trebuie să înţelegem că din sticla de geam aruncată trebuie să facem tot sticlă de geam? O să plătim bani în plus fără să ştim de ce“, spune Radu Merică.

Potrivit acestuia, firma sa a deschis în judeţul Timiş o staţie de reciclare şi în doi ani de la darea în folosinţă a funcţionat doar cinci ore, pentru că folosirea acestor servicii este prea scumpă.

„Taxa la groapă se aplică şi la deşeurile din construcţii şi este de 80 lei/tonă/lună. Ea se aplică din 1 ianuarie. Totuşi, nu duce nimeni deşeurile la groapa de gunoi, ci le aruncă pe marginea drumului“, mai adaugă Merică.

Soluţia propusă de el este sortarea deşeurilor din construcţii direct pe şantier, prin implementarea unui plan de gestiune a deşeurilor cu cel puţin 3-4 recipiente de colectare selectivă. Pentru asta Merică spune că ar trebui să existe şi contracte cu firme care pot garanta că au capacitatea de reciclare.

El a venit cu exemplul Germaniei, unde reciclarea este cuprinsă în costul construcţiei. Nemţii plătesc 220 de euro/tona de deşeu contaminat din construcţii şi 40 de euro/tona de deşeu curat.

„Vă imaginaţi ce preţuri sunt dacă ne gândim că la demolarea unei case se strâng circa 12 tone de deşeu. Nemţii sunt foarte stricţi la calitatea deşeurilor. Pe şantierele din Germania există un om care stă să verifice ce se aruncă şi unde“, conchide Merică.