În urmă cu 15-20 de ani, părea că Iaşiul era în pericol să piardă treptat şi locul de principal centru economic al Moldovei în favoarea Bacăului, mulţumindu-se să-şi păstreze doar supremaţia culturală în regiune. Cel de-al doilea municipiu era ajutat de poziţia geografică mai avantajoasă, dar şi de influenţa la centru a unor politicieni locali precum Viorel Hrebenciuc sau Dumitru Sechelariu. Anii au trecut, iar balanţa în lupta dintre cele două oraşe pare să se fi înclinat semnificativ şi decisiv în favoarea Iaşiului. Cu toate acestea, dacă lucrurile merg destul de bine în metropolă, nu la fel stau în oraşele şi comunele din restul judeţului (care, apropo, este cel mai populat din România – 775.000 de locuitori, conform recensământului din 2011). Aşa că, tras în jos de împrejurimile sărace, Iaşiul este destul de departe de a juca un rol important şi la nivel naţional.

Potrivit Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP), în 2015 produsul intern brut pe cap de locuitor a fost în judeţul din nord-estul Moldovei de 5.942 de euro, puţin peste nivelul înregistrat în Brăila, Galaţi, Bistriţa-Năsăud sau Vâlcea, dar sub cel din judeţe precum Dolj, Tulcea, Caraş-Severin sau Sălaj. La nivel naţional, Iaşiul se află pe locul al nouăsprezecelea la acest capitol, deci undeva la mijlocul clasamentului. Experţii CNP cred că în 2016 PIB per capita va atinge în acest judeţ 6.289 de euro, urmând să ajungă la 6.712 euro în 2017 şi la 7.177 de euro în 2018. Conform aceleiaşi surse, salariul mediu net pe 2015 a fost în Iași de 1.773 de lei, urmând să crească la 1.896 de lei în 2016, 1.979 de lei în 2017 şi la 2.077 de lei în 2018. În acelaşi timp, numărul mediu de salariaţi ar urma să se majoreze de la 141.600 în 2015 la 159.200 în 2018 (plus 12,5%), în timp ce rata şomajului la finele anului ar trebui să coboare de la 4,8% în 2015 până la 4% în 2018.


Pe plus

Pentru moment, proiecţiile celor de la CNP par a fi confirmate de către statisticile oficiale. Astfel, în primele zece luni ale anului trecut, producţia industrială a crescut în Iași cu 5,8% față de aceeaşi perioadă a lui 2014, iar între ianuarie şi august valoarea exporturilor efectuate de firmele locale a depăşit 499 de milioane de euro (cu 27 de milioane sau 5,7% mai mult decât în acelaşi interval al anului precedent). Şi pe piaţa muncii schimbările sunt pozitive: în octombrie existau în judeţ 150.700 de salariaţi (cu 1,4% mai mulţi decât în urmă cu un an), iar rata şomajului era de 4,6% (faţă de 4,9% în octombrie 2014). În acelaşi timp, salariul mediu net ajunsese, în aceeaşi lună, la 1.767 de lei (în creştere cu peste 200 de lei, respectiv cu 13%, faţă de luna octombrie a anului anterior).

Şi din alte zone ale economiei locale veştile sunt bune: în primele zece luni ale lui 2015 au vizitat judeţul 203.000 turişti, cu 38.000 sau 23% mai mult decât în aceeaşi perioadă din 2014. Tot în ianuarie-octombrie 2015 au fost emise în Iași 1.858 de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, cu circa 300 (sau 18%) mai multe decât în primele zece luni ale anului precedent.

Pompe şi medicamente

Lăsând cifrele macroeconomice în urmă şi coborând la nivelul micro, trebuie spus că cea mai importantă companie din judeţ este, şi din punct de vedere al cifrei de afaceri şi din cel al numărului de salariaţi, Delphi Diesel Systems Romania SRL (cu 1,5 miliarde de lei şi peste 1.750 de angajaţi în 2014). Filială a unei cunoscute companii americane producătoare de componente auto (în prezent, cartierul general al grupului este în Marea Britanie), firma deţine la Miroslava o fabrică de pompe şi injectoare pentru motoare diesel.

Din păcate, Delphi nu are, deocamdată, un concurent serios în comunitatea de business ieşeană. Pe locul doi la cifra de afaceri e judeţ (la mare distanţă – 320 de milioane de lei în 2014) şi pe trei la numărul de angajaţi se află producătorul de medicamente Antibiotice SA, companie controlată de statul român. Pentru 2015, firma a raportat o creştere cu circa 3% a cifrei de afaceri, la 330 de milioane de lei, dar o scădere cu 13% a profitului, până la 27 de milioane de lei. Mai trebuie spus că exporturile Antibiotice au ajuns anul trecut la 20,5 milioane de euro, cu 7% mai mult decât în anul precedent. O bună parte din vânzările peste hotare sunt reprezentate de Nistatină, un produs la care fabrica din Iaşi este lider mondial.

Rezultatele bune ale Antibiotice au fost obţinute în ciuda faptului că firma a trebuit să plătească anul trecut o taxă clawback mult mai mare decât în 2014. „Taxa a fost inițial percepută de noi ca un mecanism care avea menirea de a regla ușor piața, mai ales cea a produselor inovatoare scumpe. Din păcate, s-a transformat într-o acciză, într-un impozit direct şi ne-a influențat enorm activitatea. Sigur, noi ne-am organizat ca entitate încercând să absorbim această taxă suplimentară. Am reușit acest deziderat, atâta timp cât a avut un nivel de bun-simț“, spunea în urmă cu câteva luni directorul general al companiei, Ioan Nani, într-un interviu pentru Capital. El critica lipsa de transparenţă în domeniu şi se întreba dacă toţi producătorii de medicamente din România plătesc taxa. Nani a mai dezvăluit că în următorii cinci ani la Antibiotice ar urma să aibă loc investiţii în valoare de 40-45 milioane de euro. „Compania va reuși în 2020 să aibă o cifră de afaceri anuală de 500 de milioane de lei, din care exportul va trebui să reprezinte 30-35 milioane de euro“, a declarat el.

Veşti proaste

Din păcate, o bună parte din cele mai mari firme din Iași după cifra de afaceri sau după numărul de angajaţi în 2014 sunt societăţi axate pe comerţ şi distribuție (Fidelis Energy – energie, media Rom Grup – carburanţi, Conex Distribution – piese auto) sau pe servicii (Xerox Business Services România – outsourcing, Conest şi Iaşicon – construcţii, Apavital – apă şi canalizare, RATP – transport public), iar cele mai multe din companiile industriale aflate în top sunt specializate în produse fără valoare adăugată mare, cum ar fi alimentele sau textilele. Cât despre puţinele firme cu greutate provenind din alte zone ale industriei, unele din ele nu o duc prea bine.

Astfel, două companii din domeniul metalurgic ocupau locuri fruntaşe în topul afacerilor ieşene pe 2014: Arcelormittal Tubular Products Iaşi SA (poziţia a treia, cu 277 de milioane de lei) şi Technosteel LBR SRL (poziţia a şasea, cu 147 de milioane de lei). Din păcate, industria metalurgică europeană este în ultima vreme sub asaltul produselor ieftine din China, ceea ce nu este o veste bună nici pentru unităţile de profil din zona Iașiului. „Activăm pe o piață globală și România, asemenea tuturor celorlalte țări din Uniunea Europeană, nu este protejată de importurile din țările care nu sunt membre UE. De aceea, trebuie să concurăm cu companii care nu trebuie să plătească aceleași taxe ca și noi, aceleași certificate verzi sau alocări de dioxid de carbon pe care trebuie să le plătim noi sau care au costuri mult mai mici pentru gaz și electricitate. Am făcut pași majori pentru reducerea costurilor. Cu toate acestea, măsurile noastre sunt limitate și nu pot concura cu prețurile de dumping din China“, explica recent Bruno Ribo, directorul general al ArcelorMittal Galați (cea mai important unitate a grupului din România).

Aşteptând degeaba

Aflat la o aruncătură de băţ de graniţa de est a României, la circa 400 de kilometri de Bucureşti şi la aproape 600 de kilometri de graniţa cu Ungaria, Iaşiul nu a fost, până în prezent, foarte apetisant pentru oamenii de afaceri de peste hotare. Până la finele lui 2014, valoarea netă a investiţiilor străine a fost de 235 de milioane de euro (locul al 21-lea la nivel naţional, dar, având în vedere populaţia judeţului, o poziţie mult mai proastă în clasamentul investiţiilor străine pe cap de locuitor). Şi nici pentru viitorul apropiat veştile din acest sector nu sunt prea bune.

Deocamdată, cele mai importante investiţii anunţate în zona Iașiului sunt publice: gazoductul Iaşi-Ungheni ar urma să fie extins pe teritoriul României până la Oneşti, conform unui memorandum semnat în mai 2015 de guvernele de la Bucureşti şi Chişinău. Când vor începe lucrările, cât vor costa ele şi ce impact ar putea avea proiectul asupra economiei ieşene, acestea sunt deocamdată întrebări fără răspuns. Cum la fel rămân, deocamdată, întrebările privind autostrada care ar urma să lege Iaşiul de Transilvania şi, de aici, de Europa, crescând astfel gradul de atracţie al judeţului în ochii antreprenorilor occidentali.

150.000 din cei 775.000 de locuitori ai judeţului sunt salariaţi, conform datelor Institutului Naţional de Satistică. Spre comparaţie, în Timiş lucrează 225.000 de persoane la o populaţie cu 20% mai mică.

Până la finele lui 2014, valoarea netă a investiţiilor străine a fost de 235 de milioane de euro (locul al 21-lea la nivel naţional, dar, având în vedere populaţia judeţului, o poziţie mult mai proastă în clasamentul investiţiilor străine pe cap de locuitor).