La 1 ianuarie 2017, aveau domiciliul oficial în Iași aproape 369.000 de persoane, cu 5.500 mai mult decât cu un an în urmă și cu 35.000 (adică peste 10%) mai mult decât la începutul lui 2012. În aceeași perioadă, populația Clujului a crescut cu doar 0,5%, cea a Brașovului, a Galațiului și a Timișoarei a scăzut cu aproape 1%, cea a Constanței și Craiovei cu 2%, iar cea a Capitalei s-a redus cu nu mai puțin de 55.000 de persoane (circa 2,5% din total).

 

În același interval, populația județului Iași a crescut cu 62.000 de persoane (respectiv 7%), asta în timp ce în Timiș s-a majorat cu 13.000 de persoane, în Cluj cu 10.000 de persoane și în Brașov cu 4.000, iar cea a județelor Constanța, Galați și Dolj s-a redus cu 2.000, 9.000 și respectiv 18.000 de persoane. Doar Ilfovul s-a mișcat mai bine decât Iașiul la acest capitol, cu o creștere de 67.000 de locuitori (respectiv 20%) între 2012 și 2017.

Cum se explică această evoluție ieșită din tipare? Unii spun că este vorba de cetățeni moldoveni care, pentru a obține cetățenia română, își stabilesc domiciliul de formă la diverse adrese din municipiu. Totuși, deși Autoritatea pentru Cetățenie are oficii teritoriale și în Galați și în Suceava, acolo nu a fost înregistrat același fenomen, ci dimpotrivă.

PIB în creștere

Așa că motivele ar putea fi altele. În primul rând, Iașiul a fost și rămâne unul dintre cele mai mari centre universitare ale țării, astfel încât o parte din cei care vin la facultate aici nu se mai întorc în localitățile de domiciliu. În al doilea rând, orașul și zonele limitrofe au reușit să se contureze treptat ca un pol de dezvoltare într-o regiune caracterizată mai degrabă prin șomaj, lipsă de investiții și depopulare. Nu trebuie uitat că în imediata vecinătate se află două dintre cele mai sărace județe din România, Vaslui și Botoșani, alte două județe relativ sărace (Neamț și Suceava), dar și Republica Moldova. Ceea ce nu face decât să crească atractivitatea orașului de pe Bahlui. 

 

Ipoteza este susținută de statisticile economice. Astfel, potrivit calculelor Comisiei Naționale de Prognoză, produsul intern brut pe cap de locuitor la nivelul județului va ajunge în 2017 la 7.166 de euro, mult atât peste nivelurile de 4.200-5.300 de euro înregistrate în județele învecinate, cât și peste cele înregistrate în alte părți ale țării. Mai exact, Iașiul se situează anul acesta pe poziția a 17-a la PIB per capita, imediat după Mureș și Dolj și deasupra unor județe precum Satu Mare, Maramureș, Galați sau Dâmbovița.

Salarii tot mai mari

Schimbările economice din ultima vreme se văd și în alți indicatori. Cifra de afaceri din industria județeană, de pildă, a crescut cu 13% în primele șapte luni comparativ cu aceeași perioadă a lui 2016. Exporturile au crescut și ele cu șase procente în primele cinci luni ale anului (până la 367 de milioane de euro), iar salariul mediu net a ajuns anul acesta, în iulie, la 2.286 de lei la nivelul județului, încă sub media națională de 2.391 de lei. Cu toate acestea, Iașiul se situa din acest punct de vedere pe locul șase în țară, după București, Ilfov, Cluj, Timiș și Argeș. Asta în timp ce rata șomajului, deși încă puțin peste media națională (4,43% la finele lui august), este în continuă scădere.

Nici nu e de mirare, având în vedere că tot mai mulți investitori străini se arată interesați de zonă. În vara acestui an, s-a vorbit că una dintre locațiile analizate de Bosch în Europa pentru o nouă fabrică de mașini de spălat era comuna Miroslava, lângă Iași. Dacă s-ar concretiza, investiția s-ar putea ridica la 200 de milioane de euro și ar putea duce la apariția a 2.000 de noi locuri de muncă. Tot la Miroslava, americanii de la Delphi au investit, între 2009 și 2011, 155 de milioane de euro într-o unitate de producție a componentelor auto cu 2.000 de angajați. Mai aproape de noi, în primăvara acestui an, grupul german Preh, activ tot în zona de automotive, a deschis la Iași o reprezentanță cu peste 50 de angajați. Tot 50 de angajați are și centrul de servicii IT deschis tot în primăvară de grupul american 3Pillar Global în orașul de pe Bahlui.

 

Investiții pe țeavă

De altfel, sosirea tot mai multor companii străine a pus presiune pe piața locală de birouri. Drept răspuns, grupul Ropharma a anunțat că va construi în capitala Moldovei Hipark, un complex imobiliar format din două clădiri, din care una rezidențială de 9.500 mp și o alta de birouri cu o suprafață închiriabilă totală de 21.200 mp, investiție estimată la 39 de milioane de euro. „Construim pentru a fi luați drept model in Iași, pentru a arăta că se poate trăi si munci într-un mediu prietenos, sustenabil si modern“, a spus presei locale coordonatorul proiectului, Lori Collin. Printre investițiile autohtone se numără și cea prin care firma Aerostar din Bacău va cheltui 10 milioane de euro pentru construcția unui centru de mentenanță pentru aeronave în apropierea aeroportului din Iași.

Iar dacă tot a venit vorba de aeroport, trebuie spus că acesta înregistrează o creștere spectaculoasă de trafic, ajungând la 880.000 de pasageri anul trecut față de 381.000 în 2015. Iar pentru acest an se așteaptă până la 1,1-1,2 milioane de pasageri. „În noiembrie vom trece pragul de un milion de pasageri. Conform prognozelor inițiale, acesta ar fi urmat să fie depășit de-abia în 2032“, au spus reprezentanții aeroportului.

Totuși, în această mare de optimism e nevoie și de puțin realism. Iașiul are o poziție geografică ingrată, la 400 de kilometri de București și la aproape 600 de kilometri de granița de Vest. În cel mai bun caz, o autostradă care să lege orașul de Capitală ca fi gata în cel puțin un deceniu, iar una care să traverseze munții spre Transilvania rămâne încă la nivelul unui vis greu de crezut. Nici transportul feroviar nu e grozav, un tren de marfă putând face 12-15 ore până în Constanța și 20 de ore până la frontiera cu Ungaria, în timp ce garniturile de pasageri fac șapte ore până în București și peste nouă ore până în Cluj Napoca. Așa că, până când nu va avea acces la o rețea modernă de transport, capitala Moldovei va avea un handicap greu de surmontat.