Sectorul energetic este esențial pentru orice economie și, mai ales, pentru modul în care se va dezvolta în viitor. Țara noastră stă relativ bine la capitolul producție de energie electrică, în sensul că avem capacitatea de a ne asigura consumul intern și chiar să exportăm ceva, numai că multe centrale sunt învechite și au nevoie de investiții. Eficiența este zona în care stăm cel mai prost, iar nerezolvarea acestei probleme se traduce prin scumpirea substanțială a producției în următorii zece ani. Fondul Proprietatea și compania de consultanță AT Kearney au realizat un studiu asupra sectorului de energie electrică, ale cărui concluzii sunt îngrijorătoare în privința viitorului.

După o perioadă de câțiva ani în care s-au construit mai multe proiecte în zona de energie regenerabilă, în special cea eoliană și solară, investițiile au început să dispară. Totuși, România nu are nevoie de investiții în noi capacități de producție, care să se adauge celor actuale, ci de investiții prin care centralele învechite și ineficiente din prezent să fie înlocuite. Studiul AT Kearney trage un semnal de alarmă în acest sens, cel al ineficienței centralelor de producție, care ridică semnificativ prețul final către consumatori.

Conform calculelor din studiu, cel mai redus preț de producție a energiei este cel din energia solară, urmată de eoliană, hidro și nucleară. Producția din centrale pe lignit, dar noi și, implicit, eficiente, este egal cu media regională a prețurilor pentru orele de bază, de 34 euro pe megawat/oră (MWh). Aceste centrale sunt cele ale CE Oltenia modernizate și retehnologizate. Pe următorul loc găsim centralele pe lignit ineficient, centralele vechi, al căror preț de producție îl depășește pe cel mediu pentru orele de vârf, de 47 euro MWh. La fel este și producția centralelor eficiente pe gaz, cele pe huilă și cele ineficiente pe gaz.

Mix echilibrat, dar ineficient

Diversitatea capacităților de producție este una dintre cele bune din UE, cu un mix destul de echilibrat, după cum spune și Greg Konieczny, Manager de Portofoliu al Fondului Proprietatea, companie acționară la cele mai importante societăți din sectorul de energie de la noi. Din păcate, ineficiența centralelor vechi și costul acestora, împreună cu subvențiile acordate și cu unitățile folosite pentru echilibrarea producției din sistem, reprezintă riscuri majore pe termen mediu și lung.

Practic, și în prezent plătim un preț umflat cu 24% pentru electricitate din cauza subvențiilor și ineficienților. Iar până în 2025 vom plăti cu aproximativ 35% mai mult la prețul mediu în orele de bază, adică 47 euro pe MWh, în timp ce prețul din orele de vârf va fi de 73 MWh. Aceasta în cazul în care centralele ineficiente nu dispar sau nu se modernizează, iar echilibrarea se va face în continuare prin intermediul centralelor pe cărbune (lignit).

„Nu cred că se folosesc în prea multe locuri din lume centralele pe cărbune pentru echilibrare și nici nu este prea bine să faci acest lucru“, spune Michael Weiss, partener la firma de consultanță AT Kearney.

Sistemul ar trebui să utilizeze pentru echilibrare hidrocentralele mari, speciale pentru așa ceva. Din păcate, nu există o strategie națională care să prevadă eficientizarea sistemului energetic național și nici alte surse de echilibrare decât cele din prezent (se utilizează centralele pe gaz, însă acestea au fost evitate în ultimele luni din cauza situației dificile de import de gaze). Mai mult, pentru rezolvarea problemelor legate de importul de gaze se recomandă construirea de infrastructură suplimentară pentru surse noi. La fel, se consideră necesară și reglementarea pentru investițiile noi în energie regenerabilă, ca și stabilirea unei strategii naționale pentru întregul sistem.

Mark Gittenstein, membru în Comitetul Reprezentanților la FP, a susținut ideea revizuirii proiectelor de la Nuclearelectrica, în situația în care, conform studiului, construcția de noi centrale nu este necesară decât dacă s-ar deschide o cale de export către Turcia sau Moldova. În caz contrar, sistemul național nu are nevoie de producție suplimentară, ci de înlocuirea sau modernizarea centralelor vechi și ineficiente.

MINI INTERVIU

Michael Weiss: E nevoie urgentă de modernizarea centralelor vechi

Capital: Care vor fi motivele pentru creșterea prețurilor la energie, conform estimărilor din studiu?

Michael Weiss: Va crește din două direcții. În primul rând, costurile operaționale vor fi mai mari, și vin din tehnologia învechită existentă la cele mai multe centrale. O turbină nouă, inclusiv la cele pe gaz, produce mai mulți megawați decât una veche. Iar în al doilea rând, dacă prețul tău este mai mare decât cel mediu al pieței, nu vei putea vinde la potențialul maxim de producție, ceea ce înseamnă că vei avea un cost operațional mai mare. Mai mult, cu cât centrala este mai veche, cu atât are nevoie de reparații și de echipamente de înlocuit, adică alte costuri.

Capital: Ce valoare ar trebui să aibă investițiile în următorii ani pentru a ne menține prețurile actuale la energia electrică?

MW: Este greu de dat o cifră exactă deoarece depinde de strategia care va fi adoptată, de ce tip de centrale vrei să înlocuiești. Una e să investești în centrale hidro pentru echilibrare, alta în cărbune. De asemena, depinde și de ce subvenții vor fi date pentru anumite tipuri de producție de energie.

Capital: Credeți că ar fi rentabil să construim grupurile 3 și 4 de la Cernavodă pentru a înlocui alte centrale, precum cele ineficiente pe huilă sau gaz?

MW: Nu am aprofundat situația Nuclearelectrica, deci nu pot spune cu exactitate. Dar un calcul se poate face văzând cât costă uraniului pe piața internațională, costurile presupuse de locație și de transport, ca și cele care ar putea veni din răcire, cum ar fi nivelul apei. De asemenea, costul va depinde și de prețurile unităților aflate în statele învecinate, nu doar cele din interior.

Capital: De ce credeți că nu va crește consumul de energie din industrie în următorii ani?

MW: Deoarece statul român nu are grijă de companiile din industrie. Dacă vă uitați la ce face Turcia pentru industrie și ce face România veți vedea că diferențele sunt foarte mari. Statul trebuie să se asigure că mediul de afaceri este optim, că întregul cardu legislativ este echitabil și predictibil. Și ar trebui să existe o strategie națională de atragere de noi investitori.