În ultimele zece zile, inspectorii Direcţiei Generale de Antifraudă Fiscală (DGAF) au semănat teroarea printre comercianţi şi patronii de restaurante. Descind intempestiv în timpul programului cu clienţii, verifică registrele, sumele din casele de marcat şi pe cele aflate asupra angajaţilor, decid pe loc confiscarea banilor, suspendarea activităţii, sigilarea unităţii și afişarea pe toate uşile de acces a anunţului „Activitate suspendată de Antifraudă ANAF pentru neemiterea bonurilor fiscale”.
„Măsurile luate sunt disproporţionate faţă de fapte. Nu există o casierie în care să nu găseşti un ban în plus faţă de cât este înregistrat şi atunci înseamnă că oricui din retail i se poate închide activitatea pentru o lună sau 3 luni, cu efecte tangibile şi intangibile greu de măsurat. Mărfurile sunt perisabile, angajaţii rămân pe drumuri, există riscul ca afacerea să fie pusă de butuci”, spune Constantin Sebeşanu, preşedintele Organizației Patronale a Hotelurilor și Restaurantelor din România, HORA.
Antifrauda a închis, în mai puţin de două săptămâni, activitatea a zeci de magazine, restaurante, case de schimb valutar pentru nereguli privind casele de marcat, conform prevderilor din ordinul 218/2015 care se aplică din martie. Pe 15 martie a fost demarată o campanie în toată țara.
Şeful Fiscului: Lista cu cei controlaţi, întocmită la sesizările clienţilor
„În primul rând, vreau să vă confirm intensificarea acestor controale care fac parte dintr-o amplă acțiune la nivel național ce vizează îmbunătățirea conformării voluntare și a disciplinei fiscale, anunțată anterior inclusiv de către mine (la începutul anului, anunţul a fost făcut într-un interviu pentru Capital, aici n.r.). În al doilea rând, este important de știut că, la baza conceperii listei cu agenții economici ce urmează a fi controlați, s-au aflat atât sesizările primite la Tel Verde, cât și analizele de risc efectuate de structurile de specialitate care utilizează un set de criterii de selectivitate riguroase”, a declarat pentru Capital preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), Gelu Ştefan Diaconu.
În schimb, reprezentanţii comercianţilor spun că abordarea Antifraudei este mai mult decât discutabilă atât pe fond, cât şi ca formă. Pe fond, ei reclamă lipsa din legislaţie a unor criterii clare şi a unor praguri valorice. De exemplu, legislaţia lasă la latitudinea inspectorilor decizia de a sigila unitatea, indiferent dacă suma depistată, presupus sustrasă de la plata taxelor, este de 100 de lei sau de 10.000 lei. Un alt exemplu este intervalul în care poate fi închisă activitatea, între una și trei luni, fără nicio altă precizare privind gravitatea faptelor. În aceste condiţii, inspectorii aleg dacă suspendă activitatea o lună, două sau trei luni. În acest răstimp, mărfurile se deteriorează, angajaţii nu sunt plătiţi, iar riscul ca afacerea să dea faliment creşte cu fiecare zi.
În practică, cea mai gravă problemă – pe care patronii de restaurante nu ştiu cum să o rezolve – este bacşişul oferit ospătarilor. „Au dat năvală seara când restaurantul era plin de clienţi şi au cerut tot felul de lucruri absurde”, spune reprezentantul unui restaurant. „Au cerut să arătăm că produsele din farfuriile pe care tocmai le duceam clienţilor se află în menu. Bineînţeles că mâncarea s-a răcit, clienţii aşteptau şi au fost foarte supărați. Le-au cerut ospătarilor să scoată tot ce au în buzunare. Culmea a fost când ne-au întrebat de ce oferta zilei este alb-negru, şi nu color”, povesteşte sursa citată.
Constantin Sebeşanu confirmă acest comportament şi arată că pentru afacerile din domeniul serviciilor pagubele de imagine se traduc în scăderea veniturilor. „Este şi o problemă de formă pentru că tot comportamentul este demonstrativ. Descind în faţa restaurantului cu 15 maşini. Vin în timpul programului, cu clienţii de faţă. Parcă am fi în perioada prohibiţiei”, spune acesta.
În opinia specialiştilor în fiscalitate, abuzurile sunt posibile din cauza reglementărilor. „Legislaţia este concepută abuziv. Inspectorii DGAF nu fac altceva, până la urmă, decât să pună în aplicarea legislaţia”, explică Eugenia Ion, Tax Consultant, Contexpert.
„Nu consider că este normal ca un agent economic să-și plătească taxele și impozitele, în timp ce altul, din același sector de activitate și, adesea, chiar de pe aceeași stradă, să evite plata acestor impozite prin neînregistrarea veniturilor obținute. Existența unei concurențe reale și oneste stă la baza oricărei economii de piață funcționale. Nu cred că aplicarea legii poate fi considerată un abuz, și nici că trebuie să existe o limită de la care evaziunea fiscală este acceptată sau nu. Tratamentul egal în fața legii este un principiu de la care nu ne putem abate”, susţine, în replică, şeful fiscului.
Adio bacşiş?!
Teoretic, bacşişul ar trebui înregistrat în casa de marcat ca serviciu prestat de unitate şi să se plătească TVA aferentă. Mai există posibilitatea ca el să fie declarat ca venit al angajatului, aşa cum se întâmplă în alte ţări. Însă legislaţia românească nu este specifică în astfel de cazuri, iar practica este inexistentă. În acest context ceţos, o dezbatere între comercianţi şi reprezentanţii ANAF ar fi fost utilă, astfel încât cutuma bacșișului, încadrată drept faptă gravă, cu efecte pentru activitate, să fie inclusă, într-un fel sau altul, în legislaţie.
În concluzie, asaltul Antifraudei arată o nevoie în creştere de bani pentru buget, după cum consideră reprezentanţii mediului de afaceri. Președintele ANAF confirmă această opinie.
„Aceste controale, care au ca efect fiscalizarea activităților economice, se reflectă nemijlocit în creșterea gradului de conformare și vă pot spune că vor continua în același ritm, în paralel cu combaterea marilor rețele de evazioniști, unde avem, de asemenea, rezultate notabile.Relaxarea fiscală pentru toți nu poate coexista cu evaziunea unora”, spune Diaconu.
Ce prevede legislaţia?
Suspendarea/sigilarea activităţii este dispusă dacă nu sunt corect utilizate aparatele de marcat electronice fiscale, nu sunt emise bonuri fiscale pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate, nu sunt emise bonuri cu valoare reală, nu sunt întocmite documente justificative pentru sumele de bani introduse/extrase în/din sertarul casei de marcat.
Firmele sancționate au dreptul să facă plângere în termen de 15 zile. Dar, conform noilor prevederi, plângerea nu mai suspendă executarea sancţiunilor dispuse, iar ruperea sigiliului constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de până la un an.
Ordinul 218/2015 este cel care a aprobat procedura de sigilare a unității odată cu suspendarea activităţii. Sigilarea se face la toate căile de acces pentru clienți și este însoțită de afişarea la loc vizibil a anunţului referitor la suspendarea activităţii.