Un proiect de lege semnat de 165 de deputaţi şi senatori PSD, ajuns săptămâna trecută la Senat pentru dezbatere, îşi propune să uşureze accesul tinerilor la piaţa funciară şi să reducă achiziţiile de terenuri agricole cu scop speculativ. Iniţiativa este motivată de faptul că legea 17/2014, care permite străinilor să cumpere pământ în România, a condus la o triplare a suprafeţelor de teren arabil înstrăinat. Dacă în 2014, anul apariţiei legii, s-au vândut circa 59.000 de hectare de pământ, în 2015 suprafaţa a urcat la circa 173.000 de hectare, iar în 2016 s-au mai vândut alte 145.000 de hectare, se arată în expunerea de motive a proiectului legislativ. Chiar dacă premisele sunt considerate corecte, noile reguli propuse sunt catalogate de fermierii români drept „aberante”.

Una dintre modificările vizate de noua lege prevede ca, odată cumpărate, terenurile agricole din extravilan să nu mai poată fi vândute decât după 15 ani şi atunci doar statului român.

„Agenţia Domeniilor Statului, care doreşte să fie un jucător în piaţa funciară, ar trebui înainte să îşi dovedească abilităţile pe terenul pe care îl are deja în portofoliu, cele aproximativ 380.000 hectare. Nu cred în implicarea statului”, consideră Emil Dumitru, preşedintele federaţiei patronale Pro Agro.

Actul normativ stabileşte şi condiţiile necesare achiziţiei de teren arabil. Astfel, în cazul persoanelor fizice, acestea trebuie să locuiască pe raza localităţii unde se află terenul oferit spre vânzare şi, în acelaşi timp, să fi desfăşurat activităţi agricole în aceeaşi zonă cu minim cinci ani înainte de publicarea ofertei. Aceste condiţii nu se aplică, însă, dacă cei interesaţi de achiziţie sunt fermieri tineri.

În cazul firmelor, acestea trebuie să aibă sediul social sau secundar înregistrat pe raza localităţii unde se oferă terenul la vânzare, să fi desfăşurat activitate agricolă în aceeaşi zonă cel puţin cinci ani, iar veniturile obţinute din agricultură să reprezinte minim 75% din totalul veniturilor pe ultimii trei ani.  

„Este o tâmpenie să oferi acces la achiziţia de teren doar celor din localitatea în care se află pământul. O altă aberaţie este că tinerii nu trebuie să ţină cont de aceste restricţii. Aceasta este discriminare. Într-o economie sănătoasă, fie tânăr, fie bătrân, trebuie să funcţioneze concurenţa”, este de părere Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

 

Mai mult, arendaşii care doresc să cumpere terenul exploatat trebuie să deţină calitatea de preemptori în baza unui contract de arendare încheiat şi înregistrat cu minim un an înainte de data publicării oferite de vânzare a terenului. Conform proiectului legislativ, dreptul de preempţiune în cazul proprietarilor de terenuri învecinate este deţinut de cel care are terenul vecin cu cea mai mare latură la lotul de vânzare, iar dacă sunt mai mulţi care îndeplinesc această condiţie, atunci se alege cel mai tânăr dintre ei.

Propunerile fermierilor

Emil Dumitru susţine amendarea legii 17/2014, însă spune că un astfel de proiect de lege trebuie discutat serios cu fermierii, pentru a nu crea nişte bariere mai mari tocmai fermierilor români care vor să se dezvolte.

„Trebuie introduse nişte filtre prin care să ne protejăm faţă de agenţii imobiliari. Cei cu acces la piaţa funciară europeană sunt fonduri de investiţii care după ce cumpără, imediat dau terenul în arendă şi aşteaptă oportunităţi să îl revândă cu scopul obţinerii de profit. Nu avem nicio problemă cu fermierii din alte state membre care vor să dezvolte afaceri în România”, menţionează preşedintele Pro Agro.

Un exemplu în acest sens este chiar cea mai mare tranzacţie cu teren agricol înregistrată anul trecut în România. În septembrie 2017, Ministerul Agriculturii şi-a dat avizul pentru vânzarea a şapte loturi învecinate, în suprafaţă totală de circa 385 hectare, la un preţ de 1,6 mil. euro. Pământul, amplasat în comuna Stoicăneşti din judeţul Olt, era deţinut de grupul imobiliar austriac S+B Gruppe şi a fost cumpărat de firma Marget Aby&Pau, deţinută în mod egal de Paulian Marius Preoteasa şi Geta Preoteasa.

„Terenurile vândute erau arendate. Cumpărătorii sunt nişte fermieri locali care le vor exploata. Orientarea noastră este acum spre zona de tehnologie, start-up-uri, şi mai puţin pe agricultură. Nu mai avem alte terenuri agricole“, a declarat Victor Ciupercă, unul dintre administratorii afacerilor pe care grupul austriac le derulează în România.

 

LAPAR are propriul proiect de modificare a legii, aflat pe masa Ministerului Agriculturii de mai mulţi ani. Fermierii propun ca terenul agricol să poată fi cumpărat doar de persoanele cu domiciliul stabil în România, fie ele persoane fizice sau acţionari într-o firmă. „Pot fi şi acţionari străini, dar să aibă rezidenţă de cel puţin cinci ani în România. În plus, trebuie să aibă un istoric de cel puţin cinci ani la Fisc. Asta pentru a demonstra că sunt bine intenţionaţi. Dacă vrei să faci agricultură în România, ai voie să arendezi, iar după cinci ani poţi cumpăra”, explică Laurenţiu Baciu, care consideră că proiectul PSD va fi respins în Camera Deputaţilor.

El mai spune că sunt exploataţii agricole gestionate de investitori străini a căror producţie este exportată în ţara de origine a proprietarilor. Practic, marfa este vândută „la preţuri derizorii” unei firme din altă ţară, care aparţine aceluiaşi investitor, şi ulterior sunt aduse în România inputuri „cu preţuri astronomice”. Mai mult, spune Baciu, impozitele datorate de investitor se plătesc doar în ţara lui.

Teren de vânzare

Proprietarii de terenuri agricole din judeţul Timiş au încheiat 8.866 de tranzacţii de vânzare-cumpărare pe parcursul anului trecut, echivalentul a circa 7% din numărul total de loturi agricole vândute în această perioadă la nivel naţional, potrivit datelor Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI).

În luna mai, bănăţenii au vândut cel mai mare volum de pământ, peste 1.149 de loturi, aproape dublu faţă de volumul de tranzacţii încheiat în iunie, august şi septembrie, când au fost înstrăinate peste 600 de loturi lunar.

 

Topul judeţelor cu cel mai mare număr de tranzacţii cu terenuri agricole încheiate în 2017 este completat pe locul doi de Arad, cu 7.670 de tranzacţii, Dolj, cu 7.373 de terenuri vândute, Brăila, cu 5.828 de vânzări, şi Constanţa, cu 5.781 tranzacţii. Practic, primele cinci judeţe din top acoperă mai bine de un sfert, adică peste 27%, din numărul de terenuri agricole vândute în 2017 la nivel naţional.

La coada clasamentului se plasează Maramureş, Vâlcea, Sălaj, Bistriţa Năsăud, Covasna şi Gorj, judeţe în care s-au vândut sub 1.000 de terenuri agricole pe parcursul întregului an.

La nivel naţional s-au vândut peste 127.000 de loturi agricole în 2017. În luna mai s-au vândut cele mai multe, respectiv 14.894 de terenuri, urmată de luna martie, cu 13.444 de loturi, şi luna octombrie, cu peste 12.400 de contracte de vânzare înregistrate la cadastru.

Franţa pune bariere în calea străinilor

 

Preşedintele francez Emmanuel Macron a anunţat recent aplicarea pe viitor a unor „bariere de reglementare” privind cumpărarea de terenuri agricole de către străini în Franţa, după recenta achiziţionare a peste 2.000 de hectare de teren cerealier în centrul ţării de către un investitor chinez.

„Pentru mine, terenul agricol din Franţa este o investiţie strategică de care depinde suveranitatea noastră, de aceea nu putem lăsa ca sute de hectare să fie cumpărate de puteri străine fără a cunoaşte scopul acestor achiziţii”, a declarat şeful statului.

Ridicarea restricţiilor privind achiziţia de terenuri agricole şi forestiere de la 1 ianuarie 2014 a fost impusă României de tratatul de aderare din 2005 şi se aplică atât românilor, cât şi strănilor. Totuşi, preşedintele LAPAR consideră că România nu ar trebui să se sperie de ameninţările de infringement ale Comisiei Europene, pentru restricţionarea accesului strănilor la achiziţia de terenuri agricole, deoarece alte state membre fac deja asta.

ALARMĂ Străinii deţin 40% din suprafaţa arabilă a României, respectiv 5,3 milioane de hectare, potrivit celor mai recente statistici

470 mii de hectare de teren agricol a fost vândut în România în perioada 2014 – semestrul întâi 2017, după liberalizarea pieţei funciare

„Dacă putem institui nişte filtre obiective, prin care să evităm acest Paradis de speculă imobiliară, să o facem, dar să nu devenim un stat nefrecventabil, care exclude dintr-o competiţie loială ceilalţi actori din piaţa unică europeană.”

Emil Dumitru, preşedinte Pro Agro