Reducerea cotei de CAS cu cinci puncte procentuale este una dintre măsurile promise de guvernul Ponta încă de acum doi ani. Din păcate, până acum nu s-a materializat şi nu se ştie exact nici ce şanse sunt ca modificarea să se pună în aplicare de la 1 iulie, aşa cum se doreşte.

Teoretic, micşorarea CAS de la 45% (cât a spus Ioana Petrescu, ministrul de Finanţe că este) până la 40% este bătută în cuie de luna viitoare. „Obiectivul zero al meu este reducerea CAS cu cinci puncte procentuale. Vom discuta cu reprezentanţii FMI, CE şi BM reducerea CAS de la 1 iulie 2014; este o măsură pe care am susţinut-o de mult timp şi acum o voi promova cu toată tăria“, spune Ioana Petrescu (foto).

Practic, reducerea CAS nu depinde doar de dorinţa ministrului de Finanţe. În primul rând, ar trebui ca şi reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional, alături de cei ai CE şi BM, să fie de acord. Trecem peste faptul că actualul Acord stand-by se încheie anul viitor, iar noi nu avem în plan să tragem vreun ban din suma pusă la dispoziţie, ceea ce înseamnă că ne aflăm într-o poziţie de negociere mult mai bună decât acum câţiva ani. Dacă guvernul Ponta vrea să ducă Acordul până la capăt, reprezentanţii instituţiilor internaţionale trebuie să îşi dea acordul faţă de reducere.

Probleme la încasările bugetare

Cerinţele FMI şi ale Comisiei Europene sau ale Băncii Mondiale sunt simple: menţinerea actualelor ţinte de deficit şi a celorlalte cifre stabilite anterior. Deficitul bugetar este cea mai mare problemă, mai ales că nici nu s-a ajuns la vreo discuţie legată de CAS, iar premierul Victor Ponta a şi anunţat că deficitul va creşte cu 700 mlioane lei anul acesta, pentru a putea suplimenta bugetul Apărării.

În plus, execuţia bugetară din primele luni ale anului nu este favorabilă unor reduceri de taxe. Nici măcar taxa suplimentară pe combustibili nu a adus vreun ban în plus la buget, cel puţin în prima lună, aprilie, pentru care avem date disponibile. Scumpirea carburanţilor s-a tradus printr-o scădere a vânzărilor totale cu 16%, iar încasările din impozite şi taxe pe carburanţi au scăzut cu 6%. Dacă ar fi vorba doar de o „opoziţie fiscală“ a consumatorilor, atunci putem spune că lunile următoare vor consemna creşteri ale acestor sume, însă au fost implicaţi şi transportatorii, care au preferat să alimenteze de la vecini, care acum au preţuri mai bune decât noi. Iar dacă transportatorii nu vor fi convinşi să cumpere de pe piaţa internă, este foarte posibil ca taxa suplimentară să nu aducă niciun leu în plus la buget.

Cert este că discuţiile vor fi foarte interesante, fiind incluse şi cele legate de acoperirea deficitului estimat prin neintroducerea taxei suplimentare pe motorină în primele trei luni ale anului şi vorbim de 600 milioane lei. Dacă încasările nu şi-au revenit în luna mai, pentru care nu avem date publice, oficialii noştri vor fi nevoiţi să găsească sume suplimentare la buget.

În acest caz, de unde vor putea fi acoperite sumele care ar fi pierdute la buget după reducerea CAS? Conform estimărilor ministrului finanţelor, impactul bugetar va fi de 2,4 miliarde lei (au existat şi alte calcule care urcau suma până la 5 miliarde lei). Oricum, o sumă mare, care ar trebui acoperită din altă parte. Numai că suntem în an electoral, iar guvernul nu are spaţiu de manevră pentru alte majorări de taxe sau pentru lărgirea bazei de impozitare.

Deocamdată, dorinţa Ioanei Petrescu de a reduce nivelul CAS s-ar putea să rămână doar o dorinţă. Paradoxal, există posibilitatea ca după o micşorare semnificativă a impozitelor, încasările să crească, o urmare normală a reducerii poverii fiscale, aşa cum s-a întâmplat şi după introducerea cotei unice pe profit şi pe venituri.

 

La CAS am luat în calcul mai multe scenarii, în linii mari este vorba să ne bazăm şi pe veniturile de la buget, şi pe taxa pe construcţii speciale.
Ioana Petrescu, ministrul finanţelor