Modificarea sistemului de redevenţe a fost amânată un an, cu argumentul că nu pot fi operate schimbări „peste noapte“, aplicabile de la 1 ianuarie 2015, pentru că ar bulversa piaţa, dar şi cu promisiunea că vor fi pregătite schimbări mult mai profunde, din 2016, în avantajul comunităţilor locale.

Grija pentru stabilitate şi predictibilitate afişată de premierul Ponta, al cărui guvern a avut tot timpul să pregătească pe îndelete noul sistem (discuţiile cu companiile petroliere au început în urmă cu un an), s-a manifestat, însă, într-un mod diferit când a fost vorba de accizele plătite de consumatori la carburanţi. Şi aici Executivul a decis o formă de „îngheţ“ fiscal, dar dând brusc peste cap reglementările privind modul de calcul, în avantajul bugetului şi în detrimentul consumatorilor. În fapt, păstrarea actualului nivel în lei ascunde o majorare a accizelor.

Ieftiniri "inoportune" pentru buget

Conform legislaţiei, chiar dacă în euro accizele ar rămâne aceleași, acciza la benzină, de exemplu, ar trebui să scadă, ca urmare a evoluției cursului de schimb, de la 2.035 lei (429,59 euro) la mia de litri la 1.940 lei la mia de litri, iar cea la motorină de la 1.897 lei la (400,395 euro) la 1.808 lei la mia de litri, arată calculele făcute de energyreport.ro. Potrivit sursei citate, șoferii din România ar fi trebuit să plătească de la 1 ianuarie cu 11 bani mai puțin pe litrul de benzină și cu 12 bani mai puțin pe cel de motorină, dacă guvernul ar fi respectat prevederile Codului Fiscal aflat în vigoare și ar fi renunțat la ideea înghețării nivelul accizelor în lei. Aceasta, în condiţiile în care noul curs la care ar trebui calculate accizele pentru 2015 ar fi trebuit să scadă cu 22 de bani, potrivit prevederilor Codului fiscal, de la 4,738 lei/euro la 4,517 lei/euro. Guvernul se asigură, astfel, că încasările la buget din accizele plătite de consumatori nu vor scădea. Carburanţii s-au ieftinit oricum, în toată lumea, ca efect al prăbuşirii cotaţiilor internaţionale ale petrolului, însă nivelul ridicat al fiscalităţii şi modul de calcul al accizei a făcut ca ieftinirile să fie mult mai mici în Europa (în medie, cu 8%), decât în Statele Unite, unde preţurile la pompă au coborât cu peste 20%. Povara fiscală este însă de zece ori mai mare în Europa decât în SUA, arată o analiză Bloomberg, iar faptul că acciza în UE are o valoare fixă, care se percepe indiferent de evoluţia preţului, îi împiedică pe europeni să simtă la pompă la fel de mult ca americanii efectul scăderii cotaţiilor internaţionale ale petrolului.

"Revoluţie" amânată la redevenţe

Modelul american este invocat de oficiali români şi pentru intenţiile de schimbare mai profundă a sistemului de redevenţe. În România, acestea sunt plătite de companiile care exploatează resurse direct la bugetul central al statului, în condiţiile în care statul este proprietarul tuturor resurselor subsolului, indiferent dacă se află sub terenuri proprietate privată sau publică. În Statele Unite, proprietarul unui teren are dreptul de a dispune şi de resursele existente în subsol, câştigând direct dacă acestea ajung să fie exploatate.

O schimbare de sistem în această direcţie ar presupune modificări substanţiale la nivel constituţional în privinţa dreptului de proprietate. Preşedintele ales, Klaus Iohannis, a inclus în programul cu care s-a prezentat în campanie şi o astfel de propunere, un compromis între sistemul actual local şi cel american: „este necesară modificarea legislaţiei, pentru ca o parte din redevenţele către bugetul central să fie reorientate către comunităţile locale şi chiar către proprietarii terenurilor, aşa cum se întâmplă în SUA. În acest fel, cetăţenii, comunităţile locale vor beneficia de prosperitate şi vor simţi că sunt parteneri ai statului în acest proces.“ Propunere pe care premierul Victor Ponta s-a angajat să o ducă la îndeplinire parţial: resursele subsolului rămân proprietate a statului, redevenţele încasate de la  companiile care le exploatează vor fi împărţite între bugetul central şi bugetele locale din zonele unde se face exploatarea, proprietarii terenurilor nefiind însă incluşi pe lista beneficiarilor potenţiali.

Avantajate de amânarea majorării redevenţelor, companiile petroliere sunt ameninţate, însă, cu introducerea unui nou impozit, din 2016, care ar urma să suprataxeze profitul obținut din activitățile upstream, de explorare și producție. În plus, a fost prelungită, până la 31 decembrie 2015, aplicarea impozitului de 60% pe veniturile suplimentare obținute din liberalizarea prețurilor la gaze și a impozitului de 0,5% pe exploatarea resurselor naturale, care se adaugă redevențelor plătite de companii. Cât priveşte “taxa pe stâlp”, care a afectat rezultatele şi planurile de investiţii ale companiilor din domeniu anul acesta, din 2015 aceasta va fi redusă de la 1,5% la 1%.