La pas prin București cu turiștii străini. Ei nu se plâng prea des, nici chiar la ANPC (Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor), când le sunt încălcate drepturile de consumatori. Par să fie mulțumiți cu ce li se oferă și, în cele mai multe cazuri, adoră viața de noapte din Centrul Vechi. Unii revin, alții nu. Cazul lui Michael Bostaok este diferit, într-un fel. În sensul că la început a fost turist, apoi a decis să locuiască în București o perioadă, vreo doi ani. Pentru ca în cele din urmă să plece în Australia (locul de origine), cu intenția de a reveni „mai încolo“. Îi place Bucureștiul, cu toate hibele lui. Chiar dacă, admite el, ar mai schimba ceva pe ici pe colo, ar aduce unele îmbunătățiri și „consolidări“ pe modelul marilor orașe europene care, în proiectul de modernizare, au păstrat „linia istorică“.  

Doar că turiștii străini nu sunt singurii pentru care, spun reprezentanții Primăriei Capitalei, „se mișcă lucrurile“. „Este adevărat că cei aproape 730.000 de turiști care ne-au vizitat anul trecut, în București, au reprezentat un imbold pentru dorința de a finaliza proiectele deja începute și a materializa altele noi. Dar să nu ne oprim doar la ei. Se știe că există, de mai mulți ani, un plan măreț pentru transformarea Capitalei“, punctează oficialii.

Câteva „mari“ proiecte

„Restaurarea Hanului Gabroveni (n.red. – din Centrul Istoric) și transformarea lui în centru cultural“ se află în fruntea listei Primăriei atunci când sunt luate în calcul proiecte pentru atragerea turiștilor străini. Clădirea va fi inclusă în circuitul cultural al Bucureștiului, investiția totală ajungând la 37,36 milioane de lei. Teoretic, finalizarea lucrărilor este programată în aprilie anul acesta. „Prin realizarea acestui obiectiv, se va reda Bucureştiului o clădire cu valoare istorică, imobilul aflându-se pe „Lista Monumentelor Istorice“. Ansamblul va găzdui un centru cultural-artistic, săli de spectacol și repetiții, de expoziții și altele“, reiese din datele Primăriei. De altfel, în urmă cu câteva luni, primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, spunea că în Centrul Istoric sunt 186 de imobile, dintre care trei sferturi au fost retrocedate. Și, potrivit oficialului, 24 dintre clădiri au fost consolidate pe banii proprietarilor.

Un număr foarte mic. Așa că, este de așteptat ca zona comercială cea mai fierbinte din Bucureşti să fie mult timp de acum încolo „cârpită“, cu gropi și potecuțe înguste, cu cafenele și restaurante închise, cu mult praf și zgomot. Și multe alte inconveniente. „Sunt o grămadă de nereguli. Nu avem nici măcar coșuri de gunoi pe stradă. Și suntem în 2013. La 7 dimineața te sperii de munții de gunoi scoși de toți agenții economici. Nu se face curățenie. Dacă omul își cumpără o înghețată la pahar nu are unde să arunce paharul“, spunea Adrian Balaci, proprietarul unui mic business din Centrul Vechi, anul trecut, într-un interviu pentru Capital. Mai departe, tot legat de planurile Primăriei, sume mari sunt prevăzute pentru modernizarea patinoarului artificial Mihai Flamaropol (108,57 milioane de lei), dar și pentru „sala multifuncțională a complexului sportiv Lia Manoliu“ (297 milioane de lei). Complexul cuprinde construirea unei arene, unde în principal se vor organiza campionate internaționale pentru diferite discipline sportive.

Arcul de Triumf, peste 30 mil. lei

Cât despre proiectele derulate prin programul operațional regional, lucrările de consolidare și restaurare la Arcul de Triumf se apropie de 30,5 milioane de lei, au început în ianuarie anul acesta și ar trebui finalizate în vara anului viitor. Tot în acest program sunt incluse consolidarea Observatorului Astronomic (11,1 milioane de lei), restaurarea Casei Cesianu (8,58 milioane de lei), cât și amenajarea unui circuit turistic pe lacurile Floreasca și Tei (88,35 milioane de lei). Altfel, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), cei mai mulți străini care vin în România nu sunt interesaţi de turism şi preferă să se cazeze în Bucureşti sau în oraşele reşedinţă de judeţ, doar un sfert alegând litoralul Mării Negre, munții, Delta Dunării sau staţiunile balneare. În total, în 2013, s-au înregistrat 1,71 milioane de turiști străini, adică o creștere de doar 3,7% față de 2012. Din aceleași date reiese că litoralul a atras circa 31.000 de străini, cei mai mulţi fiind germani (6.000), polonezi (3.100) şi francezi (2.400). Pe de altă parte, stațiunile montane nu s-au aflat chiar în topul preferințelor străinilor, fiind înregistrați doar 123.000 de turiști.

Nu este de mirare, având în vedere că în multe cazuri prețurile la un hotel de patru stele sunt mai mari decât cele practicate în alte țări. Așa că grosul încasărilor din aceste stațiuni vine tot din partea turiștilor români, urmați de israelieni (15.500 de persoane în 2013), germani (14.600) şi polonezi (7.700).

730 de mii de turiști au vizitat anul trecut Capitala, cu 7,8% mai mult decât în 2012