Reducerea finanțărilor este o dovadă clară că băncile prezente pe piața românească au scăzut creditarea populației. Potrivit guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, finanțările au scăzut și cu 35%.
“Finanţarea externă de la băncile-mamă a scăzut în România cu aproximativ 35 la sută faţă de momentul de început al crizei, circa jumătate din această reducere având loc în anul 2013”, a declarat, ieri, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
Declarația a fost făcută la prima ediţie a Conferinţei Ştiinţifice Anuale a Economiştilor Români din Mediul Academic din Străinătate (ERMAS 2014), organizată de Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.
“Desigur că este de dorit, din perspectiva asigurării stabilităţii financiare, să se ajungă în timp la un echilibru în structura finanţării bancare prin creşterea componentei sale interne. Dar acest proces nu trebuie accelerat excesiv, întrucât o astfel de evoluţie ar afecta creşterea economică”.
Citiți și: ADEVĂRUL despre BĂNCILE din ROMÂNIA. E jale
El a precizat că după cum a arătat şi experienţa ulterioară declanşării crizei economice internaţionale, pentru a proteja sistemele bancare naţionale, unele autorităţi de supraveghere pot impune măsuri prudenţiale privind controlul capitalurilor, transferurile şi creditarea intragrup, limitarea activităţii sucursalelor sau interzicerea repatrierii profiturilor, determinând unele bănci să reducă activitatea filialelor lor în ţările-gazdă.
“Chiar şi când reflectă în bună măsură efortul de reparare a bilanţurilor în ţările-gazdă şi cererea restrânsă de noi credite, procesul de dezintermediere trebuie atent monitorizat”, a mai spus guvernatorul.
Pregătiți pentru trecerea la euro
Ieri, Mugur Isărescu a mai declarat că în prezent România îndeplineşte criteriile de convergenţă stipulate în Tratatul de la Maastricht, însă stabilirea datei ţintă la care o ţară să adopte moneda euro 'pare o chestiune simplă, dar nu este'.
El a amintit că este un susţinător convins atât al monedei euro, cât şi al Uniunii bancare, afirmând că, în ceea ce priveşte realizarea acestor două proiecte în România, 'problema este nu dacă, ci când se vor realiza'.
'Ceea ce contează cu adevărat este alegerea cu înţelepciune a momentului potrivit pentru efectuarea acestor doi paşi importanţi pe drumul integrării europene. De fapt, întrucât adoptarea euro antrenează în mod automat dobândirea caracterului de membru al Uniunii bancare, odată stabilită o data ţintă pentru primul obiectiv rămâne deschisă doar chestiunea oportunităţii aderării la Uniunea bancară înainte de acest moment. A rămâne pe termen lung în afara Uniunii bancare nu constituie o opţiune pentru o ţară membră a Uniunii Europene, deci şi pentru România', a spus guvernatorul BNR, în discursul său 'România, adoptarea euro şi Uniunea bancară'
