Spre deosebire de alte județe din țară, în Dolj au avut loc investiții, în ultimii ani. Mulți bani au venit de la Bruxelles. La finalul anului 2014, Consiliul Județean Dolj anunța că a demarat proiecte în valoare de 120 de milioane de euro, din care peste 100 de milioane de euro provin din bani europeni.
Potrivit declarațiilor date de președintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa, cele mai multe fonduri au fost direcționate către sănătate și infrastructură. În 2014, în sistemul de sănătate din Dolj au intrat peste 9 milioane de euro. Astfel, au fost achiziționate aparate medicale în valoare de 500.000 de euro. Tot în această perioadă, a fost construit un punct de operare aeromedicală SMURD la Aeroportul Craiova, în valoare de 200.000 de euro. La mijlocul anului 2014, au început lucrările la Clinica de Cardiologie Intervențională și Chirurgie Cardiovasculară, cu o investiție de 3,3 milioane de euro. Ulterior, a fost semnat contractul pentru modernizarea și extinderea Unității de Primiri Urgențe cu o valoare de 4,9 milioane de euro.
Podul peste Dunăre și aeroportul din Craiova, proiecte emblematice
Un alt domeniu în care s-a investit a fost infrastructura. Podul Calafat – Vidin, a doua legatură rutieră și feroviară între România și Bulgaria, este cel mai amplu proiect din județul Dolj. Podul, cu două benzi rutiere pe fiecare sens, o linie de cale ferată, două trotuare și o pistă pentru bicicliști, a costat aproximativ 250 de milioane de euro, bani împrumutați de la Banca Europeană pentru Investitii și finanțări de la Uniunea Europeană. Taxa de trecere a podului pornește de la șase euro în funcție de greutatea autovehiculului.
Un alt proiect important este Drumul Național 56, care face legătura între Calafat și Craiova. Pentru reabilitarea celor aproximativ 84 de kilometri de drum național între Craiova și Calafat, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri și Naționale din România investește aproximativ 327 milioane de lei. Contribuția Comisiei Europene prin Fondul European de Dezvoltare Regională este de 208 milioane de lei (85% din valoarea totală eligibilă a proiectului), diferența de 118 milioane de lei (15 % din valoarea eligibilă a proiectului plus valoarea neeligibilă), fiind asigurată prin bugetul de stat.
Însă, proiectul cu care se mândresc doljenii este modernizarea pistei aeroportului din Craiova. Începând din acest an, odată cu terminarea lucrărilor de modenizare, realizarea a opt spaţii de parcare pentru avioane, pasagerii vor avea la dispoziție o parcare nouă. Lucrările de modenizare și extindere a aeroportului din Craiova au presupus fonduri de aproximativ 25 de milioane de euro, dintre care 85% sunt bani de la Uniunea Europeană, iar restul de la Guvernul României. Veștile bune au continuat și în 2015, moment în care Consiliul Județean Dolj a anunțat că a depus alături de parteneri din Bulgaria, un număr de cinci proiecte cu finanțare europeană în cadrul programului INTERREG V-A. Suma accesată se ridică la 40 de milioane de euro, din care mai mult de jumătate – peste 22 de milioane de euro – este destinată investițiilor din Dolj. Proiectele propuse vor fi finanțate din fonduri europene din cadrul exercițiului financiar 2014-2020. Cu această ocazie va fi dezvoltată, în continuare, infrastructura rutieră, vor fi modernizate spitalele și vor fi restaurate obiective de interes istoric, cultural și turistic.
Ford, între promisiuni și fapte
În ceea ce privește mediul privat, cel mai mare investitor din județ este Ford. Preluarea fostei uzine Daewoo – anterior producătoare a modelelor Oltcit – de către gigantul american Ford a fost privită de toți românii ca o revenire a Doljului în lumea bună a producătorilor auto. Fabrica a fost cumpărată, în 2007, cu 57 de milioane de euro. Din nefericire, de-a lungul timpului, această investiție nu și-a arătat decât parțial avantajele generând mai întâi un val de entuziasm și, mai apoi, un lung șir de dezamăgiri. Asta în ciuda faptului că oficialii Ford au ținut să menționeze întotdeauna că proiectul de la Craiova este unul viabil. Cert este că, după ani lungi de retehnologizare și integrare în programul de producție Ford, uzina a asamblat temporar modelul Transit Connect și, din 2012, monovolumul B-Max. Din nefericire, acesta din urmă are un succes limitat de piață. Anul trecut, au fost produse la Craiova doar circa 50.000 de astfel de autoturisme, mult sub capacitatea reală a uzinei. În schimb, producția de motoare EcoBoost merge destul de bine. Astfel, Ford a ajuns să obțină cea mai mare cifră de afaceri din județ, 4 miliarde de lei, în 2014. Totodată, producătorul auto este și cel mai mare angajator din Dolj.
Din 2015, tot la Craiova au început să fie produse în secția de presaj repere pentru modelele Galaxy și C-Max exportate apoi către fabrica Ford din Valencia. Pentru viitor, oficialii Ford au promis intrarea în fabricație a unui nou model Ford menit să ducă uzina de vehicule mai aproape de capacitatea instalată, însă o decizie în această privință întârzie. Deloc plăcută pentru angajații Ford – tot mai puțini – cât și pentru autoritățile locale și centrale, dar și pentru producătorii de componente sosiți odată cu preluarea uzinei din Craiova de către americani, această situație pare a avea un final fericit în următoarea perioadă. În 2016, este așteptat un anunț al Ford în privința modelului ales pentru Craiova, însă intrarea efectivă în producție nu se va putea petrece mai devreme de 2017 sau chiar 2018. Cert este că principalul candidat pentru a purta inscripția „made in Romania“ este micul SUV EcoSport, asamblat deocamdată pentru piața europeană în India. Venirea producătorului auto a fost benefică pentru economia locală, deoarece au început să apară și diverși furnizori de componente auto.
Click pe imagine pentru mărire
O altă companie importantă din județ este CEZ, o multinațională cu sediul în Praga care produce, distribuie şi comercializează energie electrică în mai multe ţări din centrul şi sud-estul Europei. Două firme din grup, CEZ Vânzare și CEZ Distribuție, au obținut împreună, în 2014, afaceri de peste două miliarde de lei. CEZ a intrat pe piața din România în 2005, moment în care a preluat Electrica Oltenia și a reorganizat firma.
Performanțe modeste
Dolj intră în categoria judeţelor mari din România, însă nu strălucește în statistici. Este cel mai mare din regiunea Sud-Vest, singurul din această zonă cu o populaţie de peste 500.000 de locuitori, potrivit datelor recensământului din 2011. Are un PIB pe locuitor de 6.512 euro, după cum arată cifrele Comisiei Naţionale de Prognoză pentru 2015. La acest capitol ocupă locul doi pe regiune, după Gorj (7.555 euro), un judeţ cu o populaţie de 387.308 locuitori, un pic mai mult decât jumătate din cea a Doljului, de 618.335 persoane. După un an 2014 mai degrabă modest, cu o creştere reală a PIB de 2,3%, CNP estimează pentru Dolj salturi mai substanţiale: 4,1% în 2015, 4,3% în 2016, 4,4% în 2017, 4,7% în 2018. Salariul mediu lunar net este de 1.648 lei, sub media pe ţară, de 1.821 lei. În regiunea Sud-Vest, niveluri mai mari se înregistrează atât în Gorj (1.858 lei), cât şi în Olt (1.675 lei). Câştigul mediu ar urma să crească în Dolj până la 1.897 lei în 2018. Marea problemă a judeţului o reprezintă rata şomajului, cifrată la 9,2% în 2015. Pentru anii următori sunt aşteptate scăderi uşoare, până la o cotă de 8,0% în 2018. Chiar şi aşa, şomajul din Dolj va rămâne cel mai ridicat din regiune. Spre comparaţie, pentru judeţul Vâlcea (cel mai bine poziţionat din acest punct de vedere), CNP estimează o rată de 4,5% în anul 2018.
Acest articol a fost publicat în al patrulea număr al revistei Capital, din 25-31 ianuarie 2016
