Kovesi: Dosarele DNA au dus la confiscarea a peste 310 milioane euro, însemnând fondul de salarii al medicilor pe an

24 februarie 2015, 11:16 de Diana Zaharia Zaharia

Ultima modificare în 24 februarie 2015, 11:48

Hotărârile judecătorești definitive în dosarele DNA au dus la confiscarea de bunuri de peste 310 milioane euro, de trei ori mai mult decît în 2013. Dacă ar fi executate, înseamnă mai mult decît fondul de salarii al medicilor pe un an, a declarat Laura Codruţa Kovesi, la bilanţul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).

"Este important ca organele fiscale să execute efectiv aceste hotărâri", a spus Kovesi.

Neexecutarea hotărârilor judecătoreşti de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a mai fost criticată şi în trecut de DNA.

Recuperarea sumelor stabilite în dosarele DNA de către ANAF este foarte scăzută. Din 2010 până la jumătatea anului trecut, ANAF recuperase în jur de 4 milioane euro. Despre acest subiect, Capital a scris în detaliu aici:

Explicaţiile date de şeful ANAF, Gelu Ştefan Diaconu, privind slaba recuperare a sumelor pot fi citite în interviul acordat Capital de acesta, aici:

Capital: DNA spune că gradul de recuperare a prejudiciilor decise de instanţe este foarte mic. Care sunt motivele?

G.Ş.D.: Într-adevăr, gradul de recuperare este mic şi măsura care va fi luată, de creare a unei structuri dedicate în cadrul Ministerul Justiţiei, ar fi foarte potrivită, pentru că ANAF nu are capacitatea administrativă pentru a valorifica aceste bunuri, nu poate face faţă.

Sunt mai multe motive ale neconfiscării/confiscării scăzute sau ale nevalorificării/valorificării scăzute a deciziilor instanţelor. De exemplu, bunurile asupra cărora s-a instituit sechestru în timpul cercetării penale nu pot fi recuperate sau au o valoare scăzută. Dacă procesul durează 10 ani, să spunem, maşina sechestrată nu mai are aceeaşi valoare. O altă cauză este că nu se identifică bunuri impozabile, bunuri mobile, imobile sau conturi bancare sau că debitorii nu sunt găsiţi la adresa de domiciliu sau sunt plecaţi din ţară, nu au bunuri şi valori urmăribile. Alţii sunt declaraţi insolvabili, iar bunurile nu pot fi valorificate în cadrul executării silite. Mai există dosare cu autori necunoscuţi, identităţi false, firme fantomă în care se pronunţă hotărâri de judecată care nu pot fi niciodată valorificate, chiar dacă s-a constatat un prejudiciu. O altă problemă este scăderea considerabilă a valorii bunurilor din cauza duratei cercetării penale şi a soluţionării în instanţe sau comunicarea cu întârziere a hotărârilor de judecată care reprezintă titluri de creanţă. Ne mai confruntăm cu lipsa de interes faţă de bunuri sechestrate în valorificare, chiar dacă se reduce preţul cu 50%, nu există cumpărători. Apoi, dacă bunurile au fost dobândite în timpul căsătoriei, se impune partajarea.