În fiecare an electoral, senatorii și deputații încearcă să câștige simpatia alegătorilor prin inițierea unor legi populiste. Așa cum este normal, încercarea politicienilor de a le oferi „pâine și circ“ se simte cel mai pregnant în industria alimentară. În ultimul an, aleșii noștri au trimis către Senat și Camera Deputaților cel puțin patru inițiative pentru modificarea și completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare. În fond, toate acestea au la bază o idee lăudabilă: încurajarea producției naționale. Totuși, modul în care au fost gândite soluțiile este atât de naiv încât noile legi au toate șansele de a face mult mai mult rău decât bine.

Unde-i lege românească e tocmeală cu UE

Una dintre cele mai criticate inițiative este cea a senatorului PSD Ovidiu Liviu Donțu, care trimis la Senat în toamna anului trecut un proiect prin care vrea ca magazinele să comercializeze minimum 51% produse achiziţionate pe un „lanţ scurt de aprovizionare“, pentru categoriile carne, legume și fructe. Excepție ar face lunile de iarnă, decembrie-februarie, moment în care legumele și fructele din import pot reprezenta maximum 70% din ofertă, pe fiecare categorie. Cei care nu respectă dispoziția, ar urma să fie sancționați cu o amendă cuprinsă între 25.000 și 50.000 de lei.

E important să consumăm produse românești. Totuși, deoarece suntem în Uniunea Europeană, nimeni nu ne poate obliga. Mai mult, statul nu poate să impună supermarketurilor practici neconcurențiale. „Este foarte bine venită inițiativa de promovare a producției naționale, cel puțin ca măsură reparatorie pentru 25 de ani de distrugeri sistematice a fabricilor naționale. Trebuie găsită, însă o formă a legii care să nu împiedice circulația bunurilor de la nivelul Comunității, ca dintr-o inițiativă lăudabilă să ne trezim astfel cu o procedură de infringement deschisă împotriva României“, este de părere consultantul fiscal Adrian Bența.

Același lucru îl susține și Consiliul Concurenței, care avertizează că restricțiile cantitative ale importurilor sau orice măsuri care ar putea avea efecte echivalente sunt interzise în statele membre UE. „Unul dintre efectele obligației de a achiziționa cel puțin 51% din produsele din cele 3 categorii din producția românească este acela de a reduce importurile sau exporturile în România, prin stimularea consumului produselor fabricate pe teritoriul național, fapt care duce la o discriminare între produsele fabricate în România de către producătorii cu capital străin și cele autohtone. Această acțiune poate intra sub incidența prevederilor Tratatului“, se arată în punctul de vedere al Consiliului Concurenței referitor la propunerea senatorului PSD.

De cealaltă parte a baricadei, producătorii susțin că această inițiativă este bună. „Fiecare stat are rolul să-și protejeze producătorii și este normal să le asigure o piață de desfacere. Iar în ceea ce privește necesarul de produse, acesta poate fi asigurat de fermieri fără probleme“, consideră Laurențiu Baciu, președintele preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

Cora Muntean, președintele Aso­ciației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România ­(ANCMMR), este și ea de părere că trebuie ajutați producători români, dar consideră că obligarea marilor comercianți să vândă produse autohtone nu este o soluție. „Îi poate ajuta pe producători, dar, văzând reacția reprezentanților marilor retaileri, sunt convinsă că vor inventa motive și conflicte pentru a arăta că legea nu este funcțională. Pentru că interesul lor este să păstreze România o piață de desfacere pentru produsele din țările de origine (a hipermarketurilor), nicidecum să ajute producătorii autohtoni să prospere“, crede Cora Muntean. Mai mult, modul în care a fost gândită legea dă naștere la o serie de controverse. „Nu știu să existe un studiu din care să reiasă concret impactul pe care această lege l-ar avea. Cred că s-a lucrat după metoda consacrată: facem o lege și vedem noi cum o aplicăm“, este de părere președintele ANCMMR.

Alte legi discutabile

Printre propunerile de modificare a Legii nr. 321/2009, cea mai controversată pare scoaterea hipermarketurilor din orașe și închiderea lor la sfârșit de săptămână. Aceasta, împreună cu altele idei trăznite, au fost respinse de Senat, dar mai pot avea șanse la Camera Deputaților. Aproape toate amendamentele la legea privind comercializarea produselor alimentare au fost criticate de Consiliul Concurenței deoarece „este în beneficiul consumatorilor ca aceștia să aibă acces la cât mai multe și variate structuri de vânzare cu amănuntul , iar raporturile concurențiale între diferite forme de comerț ar trebui să se desfășoare nestânjenite, cu intervenții cât mai reduse din partea autorităților statului“. Cu toate acestea, legi care prevăd închiderea supermarketurilor la final de săptamână există în mai multe țări europene.

În Germania, din anul 2013, numărul duminicilor în care magazinele sunt deschise a crescut la 10 zile pe an, din care două zile în perioada Crăciunului. Magazinele de proximitate din cadrul stațiilor de transport în comun și aeroporturi pot funcționa oricând, în cazul lor neexistând restricții. În Franța, legea care interzice funcționarea magazinelor duminica prevede o serie de excepții: marile magazine amplasat în zonele turistice pot funcționa tot timpul anului, iar legea nu se aplică în cazul duminicilor din luna decembrie.

Ungaria aplică restricții structurilor cu suprafață de peste 200 de metri pătrați, cu excepția zilelor înaintea Crăciunului și a încă unei duminici alese de magazine. Unitățile comerciale amplasate în stațiile de transport în comun și stadioane pot funcționa tot timpul anului, la fel și magazinele din cadrul centrelor comerciale care îndeplinesc criteriile.

Schimbare de viziune

Mai bine încurajezi în loc să interzici. Această strategie ar trebui adoptată și de statul român. Astfel, dacă susținerea producătorilor români ar deveni prioritate națională, nicio măsură restrictivă nu și-ar avea rostul. „Pornesc de la declarația pe care a făcut-o ambasadorul Norvegiei în România și care ar fi trebuit să ne trezească. «Puteţi hrăni 80 de milioane de oameni, dar importaţi două treimi din alimente. Este cel mai mare paradox, este o nebunie.» În mod paradoxal, atât producătorii cât și comercianții autohtoni sunt ținta predilectă a controalelor, urmate de amenzi exagerat de mari, care, la o cifră mică de afaceri, nu doar că se simte, dar îi afectează de așa manieră încât sunt nevoiți să se gândească să renunțe la afacere“, susține Cora Muntean, care vede și soluții: o schimbare profundă a instituțiilor statului și oferirea de facilități reale pentru cei care doresc să pornească o afacere.