Ziua de 6 februarie nu anunţa nimic deosebit. Asta până când preşedintele Autorităţiii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (pe scurt, ANRSC), Doru Ciocan, a anunţat că are în vedere iniţierea unui proiect de act normativ prin care să li se interzică locatarilor din apartamentele cu repartitoare să-şi închidă caloriferele. Motivele din spatele acestei propuneri sunt, potrivit lui Ciocan, faptul că multe familii de la bloc ţin caloriferele închise şi beneficiază de căldura radiată din pereţii vecinilor, dar şi că astfel de practici dăunează sănătăţii oamenilor şi clădirilor. „Sunt apartamente unde locuiesc şapte copii. Dacă se ţin caloriferele închise, se formează mucegai, iar copiii se pot îmbolnăvi“, a explicat şeful ANRSC.

Conform spuselor lui Doru Ciocan, chiar şi Constituţuia interzice închiderea caloriferelor. El a indicat în acest sens articolul 44 din legea fundamentală, al cărui punct 7 sună astfel: „Dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.“
În opinia preşedintelui autorităţii de reglementare, nu ar trebui închise caloriferele nici dacă locatarul pleacă de acasă perioade îndelungate (de exemplu, dacă lucrează de dimineaţa până seara ori dacă pleacă din localitate): „Poţi să pleci şi la Paris, nu contează!“ Totuşi, până la o decizie concretă de modificare a legislaţiei, urmează să fie efectuat un studiu privind „modul în care se asigură încălzirea în apartamente“, a precizat acesta.

Se încing spiritele

O mare parte din românii de la bloc par să fi reacţionat negativ la această idee. „Este pur şi simplu o imixtiune în viaţa mea privată. Este absolut treaba mea ce temperatură am în casă, când îmi închid sau îmi deschid caloriferele şi cât vreau sau nu să plătesc la RADET. Şi aşa dau deja bani pentru ţevile care îmi trec prin apartament din cauza modului inept în care au fost proiectate blocurile comuniste, acum ar fi culmea să mai plătesc şi pentru a face căldură când nu sunt acasă sau când nu am nevoie“, spune bucureşteanul Sorin Stănescu.

Nici Ion T., administratorul unui bloc din cartierul Berceni, nu vede cu ochi buni propunerea. „Oricum în bloc nu este egalitate, oricât ar încerca cineva să o impună. Cei care stau la parter sau la ultimul etaj, cei care stau pe colţ şi au camere cu doi pereţi exteriori sau cei care au apartamentele orientate spre nord plătesc deja facturi mai mari la încălzire decât cei care au apartamentele în mijlocul clădirii sau orientate spre sud şi est. Ca să dea mai puţini bani, mulţi din ei îşi montează izolaţii suplimentare, ceea ce se poate face, până la urmă, şi dacă ai vecini care stau în frig şi simţi că acest lucru te afectează“, explică bărbatul.

Dincolo de impactul financiar (se estimează că în unele cazuri s-ar putea ajunge la dublări ale costurilor cu încălzirea), nu poate fi neglijat efectul ecologic al potenţialei măsuri, având în vedere că marea majoritate a energiei termice livrate în sistem centralizat se produce prin arderea păcurei, a cărbunelui sau a gazelor naturale.

După cum bate vântul

Trebuie spus că ideea asigurării unei temperaturi minime în apartamentele racordate la sistemele centralizate de încălzire nu este a ANRSC, ci a Federaţiei Asociaţiilor de Proprietari din România (FAPR). Preşedintele FAPR, Radu Opaina, a recunoscut că iniţiativa este a lui şi a susţinut-o cam cu aceleaşi argumente ca acelea folosite acum câteva zile de Doru Ciocan. Astfel, în opinia FAPR, caloriferele ar trebui echipate cu dispozitive de reglare care să asigure în respectiva încăpere o temperatură minimă de 18 grade Celsius (în prezent, legea prevede minim 6 grade Celsius). În acest sens, ONG-ul a înaintat, în decembrie, o cerere către ANRSC.

Cel mai interesant este că, în 9 ianuarie 2014, ANRSC le-a răspuns celor de la FAPR, printr-un document oficial semnat de acelaşi Doru Ciocan, că ideea lor este nerealistă: „Propunerea FAPR de modificare a temperaturii de protecţie împotriva îngheţului contravine normelor europene, întrucât limita superioară până la care poate fi reglat minimul senzorului termostatic este de 12 grade Celsius. O asemenea propunere necesită modificarea normei europene în sensul schimbării cerinţelor tehnice impuse senzorului termostatic, procedură care implică notificarea Comisiei Europene şi acordul tuturor statelor membre.“ Mai mult, spunea la începutul lunii ianuarie acelaşi preşedinte al ANRSC, „propunerea FAPR de a se regla termostatul pentru a funcţiona la temperaturi mai mari sau egale cu 18 grade Celsius reprezintă, practic, blocarea robinetului pe poziţia «normal deschis» şi eliminarea funcţiei de reglare, fapt ce face inutilă montarea acestuia pe corpurile de încălzire“. Tot atunci, Doru Ciocan părea să creadă că „limitarea consumului de energie termică sau de energie electrică într-un apartament prin simpla acţionare a unui întrerupător sau robinet nu afectează dreptul de proprietate şi nu aduce atingere dreptului celorlalţi proprietari de a beneficia de utilităţi“.

Potenţialii câştigători

Ce s-a întâmplat în cele aproape 30 de zile scurse între 9 ianuarie şi 6 februarie şi ce i-a făcut pe cei de la ANRSC să-şi schimbe părerea? Surse din domeniu cred că de vină ar putea fi anumite interese de ordin economic. Mai exact, impunerea obligaţiei de a ţine caloriferele deschise ar putea fi implementată doar prin montarea de robineţi termostatici şi/sau repartitoare în apartamentele care nu au fost încă dotate cu aşa ceva, respectiv prin modificarea robineţilor deja existenţi. Iar de câştigat din acest lucru ar avea în primul rând cele 29 de companii acreditate de ANRSC pentru montarea şi exploatarea repartitoarelor de costuri pentru energie termică. La câteva milioane de calorifere şi sume estimate la minimum 10 euro de calorifer, este clar că ne-am afla în faţa unei afaceri mai mult decât profitabile.

Piaţa repartitoarelor este dominată de trei companii: Ista România (autorizată în 23 din cele 32 de oraşe unde plata încălzirii centralizate se face prin repartitoare), Techem Energy Services (prezentă în 19 oraşe) şi Elsaco Brunata (prezentă în 14 oraşe). Ista România este filiala locală a companiei daneze Ista, fondate în urmă cu mai bine de un secol de doi fraţi danezi care au inventat repartitoarele de costuri. Firma este prezentă în România din 1995 şi în 2012 a raportat o cifră de afaceri de aproape 18 milioane de lei şi un profit brut de aproape patru milioane de lei.

Techem Energy Services este, la rândul ei, filiala unei companii străine – Techem Energy Service4s Gmbh din Germania. În 2012, ea a înregistrat în România o cifră de afaceri de circa nouă milioane de lei şi o pierdere de un milion de lei. Pe plan mondial, compania a încheiat anul financiar 2012-2013 cu o cifră de afaceri de peste 700 de milioane de euro şi aproape zece milioane de locuinţe drept clienţi.

A treia firmă din punctul de vedere al răspândirii teritoriale este Elsaco Brunata, care a apărut în urmă cu câţiva ani, după ce danezii de la Brunata International au cumpărat jumătate dintr-o companie aparţinând grupului Elsaco. Elsaco a fost fondată de omul de afaceri botoşănean Valeriu Iftime şi de câţiva din prietenii săi. În 2012, Elsaco Brunata a atins o cifră der afaceri de 11,5 milioane de lei şi un profit brut de 1,2 milioane de lei.

Fantomele trecutului

Reprezentanţii asociaţiilor de proprietari au criticat şi în trecut rolul pe care l-au jucat autoritățile în impulsionarea afacerilor cu repartitoare. Potrivit unei legi din 2006, cei branşaţi la reţelele de termoficare sunt obligaţi să-şi monteze şi repartitoare de costuri pentru căldură. În apărarea actului normativ au fost invocate anumite directive europene, dar se pare că, în realitate, acestea se referă la obligativitatea montării de contoare pentru energia termică (care se instalează la nivel de imobil), şi nu la repartitoarele pentru fiecare calorifer. Nu au lipsit vocile care să susţină că legile româneşti au fost „cu dedicaţie“.

Că ar putea exista lucruri nu tocmai la locul lor în zona firmelor specializate în repartitoare o indică şi un anunţ din noiembrie 2010 al Consiliului Concurenţei (CC). Potrivit acestuia, Consiliul declanşase o investigaţie în acest sector, vizând o posibilă împărţire a pieţei între trei operatori. Este vorba despre trei dintre cele mai mari companii din domeniu, Elsaco, Ista România şi Techem Energy Services. CC a dezvăluit că are în vedere şi o posibilă încălcare a legislaţiei concurenţei de către ANRSC, prin introducerea în actele normative emise a unor prevederi ce ar fi putut avea un efect de distorsiune a pieţei libere. Până în acest moment, rezultatele investigaţiei nu au fost date publicităţii.

29 de companii sunt autorizate de ANRSC să monteze şi / sau să exploateze repartitoare de căldură sau contoare de apă caldă

ALTE IDEI CONTROVERSATE MARCA USL

TAXE Devenit celebru drept „taxa pe stâlp“, impozitul pe construcţii speciale care se aplică de la 1 ianuarie reţelelor de utilităţi, de transport şi de depozitare aflate în proprietate privată (de la conducte la baraje şi de la sonde la magazii) afectează zeci de mii de companii. Conform presei locale, o investiţie de 100 de milioane de euro într-un parc fotovoltaic în Arad a fost anulată din cauza acestui nou impozit. Deocamdată, o altă măsură primită cu proteste, reintroducerea mult hulitului impozit forfetar, este încă în aşteptare. O altă idee care a stârnit dezbateri puternice este cea a creşterii semnificative a impozitelor pentru clădirile cu proprietari persoane fizice în cazul în care acolo îşi are sediul o firmă.

AUTO Circulaţia rutieră s-a aflat de mai multe ori, în ultimii doi ani, în atenţia guvernanţilor, care au venit cu proiecte controversate. Cel mai recent este propunerea legislativă privind creşterea vitezei maxime admise în localitate (de la 50 km/h la 60 km/h) şi pe drumurile europene (de la 100 km/h la 110 km/h). Înainte de asta a fost ideea de a-i obliga pe şoferii începători, să circule noaptea doar însoţiţi de un conducător auto cu minimum cinci ani experienţă, dar şi un proiect de ordonanţă de urgenţă prin care autostopul era practic transformat în activitate ilegală. Cele mai mari controverse le-a stârnit proiectul noului cod rutier, care prevede legalizarea consumului de alcool la volan. Astfel, conducerea unui autovehicul cu o alcoolemie de maximum 20 mg/l în sânge (respectiv 15 mg/l în aerul expirat) nu ar mai constitui o contravenţie.

BĂNCI Nici sectorul financiar nu a scăpat de iniţiativele discutabile ale miniştrilor şi parlamentarilor USL. Astfel, ar urma să fie interzise tranzacţile imobiliare şi auto cu numerar. Indiferent de valoare, acestea ar urma să se desfăşoare prin bancă, iar cei care nu vor respecta noile reguli vor fi  amendați cu 20% din valoarea tranzacţiei. Nu în ultimul rând, „electorata“, măsura prin care cei cu venituri sub 1.600 de lei ar urma să obţină o amânare şi un ajutor guvernamental la plata ratelor la credite, a fost întâmpinată cu un val de critici.

COMERŢ Recenta idee a unui parlamentar al puterii de a obliga supermarketurile şi hipermarketurile să-şi închidă porţile de sâmbătă de la prânz până luni dimineaţa a fost şi ea întâmpinată cu critici. Cele mai importante efecte negative ale măsurii ar fi creşterea aglomeraţiei, intrarea în şomaj a mii de angajaţi ai magazinelor şi, nu în ultimul rând, scăderea consumului fiscalizat şi favorizarea economiei gri (cu impact evident asupra încasărilor bugetare).