Banca Centrală Europeană (BCE) ar putea prelua supravegherea directă a mai multor bănci locale, urmare a aderării României la mecanismul unic de supraveghere bancară. Oficiali ai Băncii Naționale a României (BNR) şi ai BCE vor stabili în zilele următoare care sunt băncile care se pretează supravegherii directe, iar anul viitor acestea vor fi supuse unei evaluări a calităţii activelor şi unor teste de stres, a declarat Virgil Dăscălescu, director în Direcţia de Stabilitate Financiară din cadrul BNR.
„De regulă, cele mai mari trei bănci locale (din ţările în afara UE) sunt supravegheate direct de către BCE. Nu contează neapărat cota de piaţă, există şi alte criterii. S-ar putea ca BCE să lase supravegherea la nivelul autorităţilor locale“, a declarat Dăscălescu, la Sinaia, cu ocazia seminarului EU-Cofile. Acesta a precizat că o bancă locală, subsidiară a unei bănci-mamă din zona euro, poate fi, de asemenea, supravegheată direct de către BCE.
Teste de stres și evaluare mai dură a calității activelor
Băncile care vor fi selectate de BCE vor fi supuse şi unui exerciţiu de evaluare a calităţii activelor în procedură extinsă, similar celui derulat în zona euro în acest an, dar şi unor teste de stres realizate pe baza datelor rezultate, spune oficialul BNR.
12 filiale cu bănci mamă din zona euro au fost testate doar pe anumite module în acest an, iar cercetarea din acest an ar urma să fie mult mai în detaliu pentru băncile selectate şi considerabil mai riguroasă decât cele realizate periodic de BNR.
Dăscălescu a precizat că exerciţiul de testare a calităţii activelor poate fi făcut şi de către BNR şi validat apoi de BCE, cu amendamente, însă banca centrală cu sediul la Frankfurt poate decide să facă testul cu experţii săi şi cu sprijinul BNR.
Dintre băncile cu capital românesc, oficialul BNR spune că „Banca Transilvania va fi supusă în mod probabil exerciţiului de evaluare cuprinzător“.
Nivelul real al expunerilor neperformante, reevaluat
Exerciţiul european a relevat o diferenţă de 136 de miliarde de euro între nivelul real al expunerilor neperformante – împrumuturi cu întârzieri la plată de peste 90 de zile –, şi cel declarat. Astfel, volumul total al expunerilor neperformante a crescut la 879 de miliarde de euro, calculat pentru cele mai mari 130 de bănci din zona euro.
Dăscălescu spune că nu se aşteaptă la o evoluţie similară a expunerii neperformante reale faţă de cea declarată în cazul băncilor locale supuse testelor. „Este de aşteptat să nu apară efecte mari (…) Am avut anumite simulări şi nu mă aştept la o explozie a indicatorului expunerilor neperformante“, a declarat Dăscălescu.
Printre riscurile pe care testele de stres urmează să le releve se numără cel de finanţare şi cel privind un posibil şoc asupra finanţării, „foarte importante pentru România“, apreciază oficialul BNR.
La masă cu decidenții, dar fără decizie directă
România nu va avea drept de vot în cadrul Consiliului Guvernatorilor şi nu va putea decide direct evoluţia politicilor din Mecanismul Unic de Supraveghere, însă oficialul BNR spune că avantajul va fi acela că România va participa la şedinţele de consultare şi „va fi la masă cu oamenii care decid“. În cazul în care vor apărea divergenţe de opinie care nu pot fi mediate, ţara poate cere ieşirea din mecanism.
Banca Transilvania va fi supusă în mod probabil exerciţiului de evaluare cuprinzător.
Virgil Dăscălescu, director, Direcţia de stabilitate a BNR
BILANȚUL TESTELOR DE STRES DE ANUL ACESTA
Reevaluarea activelor derulată anul acesta de BCE şi de celelalte bănci centrale din zona euro arată amploarea problemelor din bilanţurile marilor bănci europene. Noi expuneri considerate neperformante, de 136 de miliarde de euro, au fost descoperite de reglementatori.
Au fost studiate circa 130 de bănci, cele mai mari din zona euro, care adună expuneri neperformante (în credite plasate firmelor cu probleme financiare, insolvente sau în ipoteci) de 879 miliarde de euro, mai mult decât produsul intern brut al Austriei şi Belgiei la un loc.
În urma evaluării, activele băncilor au fost ajustate cu 47,5 miliarde de euro, ceea ce arată că instituţiile raportat până acum mult prea optimist valorile reale aferente creditelor acordate.
Cele mai mari ajustări s-au făcut în cazul băncilor italiene (12 miliarde de euro), greceşti (7,6 miliarde), germane (6,7 miliarde) şi franceze (5,6 miliarde).
Provizioanele au crescut, în consecință, cu 43 de miliarde de euro (12%), la peste 390 de miliarde de euro, iar colateralul a scăzut cu 39 de miliarde de euro (-10%). BCE a studiat dosarele de credit aferente a 119.000 de debitori.
25 de bănci nu au trecut examenele destinate măsurării capacităţii lor de a face faţă unei noi crize economice, având un deficit de capital cumulat de 25 de miliarde de euro. Unele au luat deja măsuri, 12 din cele 25 acoperindu-și deficitele de capital, strângând în total 15 miliarde de euro în acest an.
Între cele 25 de bănci care ar cădea cu capitalul sub limita admisă se numără şi 6 bănci cu activitate în România (prin subsidiară sau filială), majoritatea operând deja între timp măriri de capital sau având aprobate planuri de restructurare: EFG Eurobank (Bancpost), căreia i s-a stabilit un necesar de capital de 1,76 miliarde de euro; National Bank of Greece (Banca Românească), cu un necesar de 930 milioane euro, Oesterreichischer Volksbanken-Verbund (Volksbank România) – 860 mil. euro, Piraeus Bank – 660 mil. euro, Bank of Cyprus, Veneto Banca – 710 mil. euro și Banco Comercial Portugues (Millennium Bank România, vândută către OTP Bank) – 1,15 miliarde euro.
120 de mii este numărul creditelor bancare verificate la testele de stres realizate anul acesta în Europa. Volumul total al acestora a depășit 1,6 mii miliarde de euro.
