Reducerea contribuţiilor de asigurări sociale (CAS) cu 5 puncte procentuale de la 1 octombrie este binevenită pentru companii. Totuşi, situaţia precară a sistemului de pensii, care absoarbe acum circa 38% din cheltuielile totale ale statului, este primită cu reticenţă de mediul de afaceri, care se teme că ar putea fi majorate alte taxe, în compensare.

Calculele arată că deficitul, deja foarte mare, al bugetului de pensii se va majora cu cinci până la șapte miliarde de lei anual, începând din 2015. Evident că va fi nevoie de noi surse care să acopere plata pensiilor. „Ar trebui să vedem un an în care această măsură se manifestă integral, cum ar fi 2015, şi, mai ales, să vedem că această reducere nu va fi însoţită, în acelaşi an, de alte măsuri fiscale, care vor creşte presiunea fiscală. Ne temem că la anul ni se va lua cu două mâini ceea ce ni s-a dat cu o mână în acest an“, declară preşedintele Consiliului Investitorilor Străini, Mihai Bogza. Problemele financiare ale bugetului de pensii au explodat în urmă cu şase ani.

Dezechilibrele pensiilor

În perioada 2000-2007, bugetul asigurărilor sociale a avut un sold relativ echilibrat sau chiar excedentar. După 2008, deficitul acestuia a devenit o componentă importantă a deficitului bugetar total, reprezentând între 68% şi 155%. „În 2013, bugetul general consolidat ar fi înregistrat surplus dacă bugetul asigurărilor sociale s-ar fi aflat în echilibru“, precizează Consiliul Fiscal.

Anul trecut, deficitul la pensii a fost de 11,7 miliarde lei. Reducerea CAS va pune o presiune suplimentară, în condiţiile în care numărul de plătitori, persoane asigurate în sistemul public de pensii, a rămas scăzut, în ultimii ani. Anul trecut, 4,33 milioane de salariaţi au susţinut pensiile a 5,24 milioane de persoane.

Deşi raportul este inversat, măsurile luate prin legea pensiilor au ameliorat situaţia în ultimii ani, deficitul diminuându-se uşor. Plata pensiilor continuă să reprezinte „un risc relevant la adresa sustenabilităţii politicii fiscale pe termen mediu şi lung“, apreciază Consiliul Fiscal.

Fragilitatea bugetului de pensii are mai multe cauze legate de evoluţia demografică şi de administrarea sistemului. În special, gestionarea dezastruoasă stă la baza dezechilibrelor cronice din prezent. O mare povară este acumularea arieratelor, prin neplata contribuţiilor sociale. Remarcabil este că cel mai mare rău-platnic este tot statul, prin companiile pe care le deține. Neplata datoriilor la pensii a devenit un obicei al companiilor de stat, care au strâns arierate de peste 6,1 miliarde de lei, anul trecut, după ce, ani la rând, au beneficiat de nenumărate ştergeri de datorii. Situaţia e cu atât mai gravă, cu cât arieratele, adică plăţi întârziate mai mult de 30 de zile, le depăşesc mult pe cele ale firmelor private. Astfel, 1.086 de entităţi de stat, însemnând 0,2% din numărul total de societăţi din țară, au arierate aproape duble faţă de restanţele totale ale celor 627.545 de firme private.

„Cea mai mare parte a arieratelor companiilor de stat sunt către bugetul general consolidat (50% din total arierate), în special către bugetul de asigurări sociale, spre deosebire de companiile private care au arierate în cea mai mare parte către furnizori“, arată raportul Consiliului Fiscal.

Statul plăteşte greu sau deloc

Suma totală întârziată la plată către bugetul general care revine statului este de 11,26 miliarde de lei, adică echivalentul deficitului la pensii. „În general, companiile de stat nu-şi plătesc la timp datoriile la bugetul general consolidat (în special, faţă de bugetul de asigurări sociale) şi faţă de alte companii de stat“, mai notează documentul citat. Companiile de stat aveau, în 2013, 294.000 de salariaţi, însemnând 7,7% din total economie şi o cifră de afaceri agregată de 46,9 miliarde lei, adică 4,4% din veniturile totale ale companiilor din România. Reducerea arieratelor companiilor de stat a fost un capitol separat, tratat cu maximă atenţie, în toate acordurile pe care România le-a încheiat cu Fondul Monetar Internaţional (FMI).

Constant, ţintele agreate de scădere a arieratelor au fost ratate, în timp ce majoritatea priorităţilor care trebuia îndeplinite au fost atinse. În 2013, de exemplu, ţinta era de 5,6 miliarde lei, iar rezultatul a fost de 7,2 miliarde lei. Administrarea defectuoasă a companiilor de stat a fost una dintre principalele probleme în ultimele decenii, iar soluţiile găsite nu au rezolvat, ci din contră, de cele mai multe ori, au agravat situaţia. Ştergerile de datorii şi privatizările eşuate au fost la ordinea zilei. În 2014, aceste societăţi continuă să fie o piatră de moară pentru finanţele publice, forţând acoperirea deficienţelor manageriale din banii tuturor.„Funcţionarea companiilor de stat în condiţii de disciplină financiară scăzută dăunează mediului de afaceri, dar are impact direct şi indirect asupra finanţelor publice. În cazul în care nu-şi eficientizează activitatea, guvernul va trebui să intervină în salvarea lor“, spune Consiliul Fiscal. Deficitele bugetare se acoperă prin împrumuturi care înseamnă plăţi de dobânzi şi returnarea lor, la un moment dat. Prin urmare, în loc să recupereze datoriile, guvernul creşte fiscalitatea ca să strângă mai mult tot de la cei care plătesc la timp şi corect. Din acest motiv, reducerea CAS nu este privită cu bucurie de mediul de afaceri. După o serie de decizii ad-hoc de politică fiscală care au majorat taxele, aparent nejustificat, pentru că guvernul anunţa euforic creşterea economiei, companiile private au simţit că se sufocă sub greutatea angajamentelor bugetare. Iar evaluările ministrului de finanţe privind o potenţială creştere a veniturilor bugetare ca urmare a angajărilor suplimentare şi a investiţiilor făcute datorită reducerii CAS nu au inspirat încredere.

Bugetul pe 2015, amânat

Pentru a accentua starea de nesiguranţă, premierul Victor Ponta a spus că bugetul pentru anul viitor, implicit şi proiectul de Cod Fiscal anunţat în vară, pe baza căruia ar urma să se construiască bugetul, sunt în sarcina viitorului guvern. Având în vedere că alegerile prezidenţiale se vor încheia în decembrie, existând posibilitatea formării altui executiv, ulterior, reiese că bugetul pentru 2015 se va scrie, cel mai devreme, în ianuarie. Prin urmare, nu există nicio certitudine că măsura se va aplica pe termen lung, iar experienţa din 2009, când noul cabinet a majorat contribuţiile după numai trei luni de la reducerea lor, este încă proaspătă în memoria mediului de afaceri, tracasat de instabilitatea fiscală.