Bursa de Valori București (BVB) are o perioadă de succes în prezent, după listarea Electrica, care a adăugat 3,8 miliarde lei la capitalizarea totală a pieței. Și are premise reale de urcare de la statutul de piață de frontieră la cel de emergentă, chiar dacă acest lucru nu este posibil mai devreme de doi ani. Însă bursa are în continuare probleme, mai ales în ceea ce privește reprezentarea economiei autohtone.
După calculele celor de la Certinvest, un procent de 82% din structura PIB pe resurse nu este reprezentată în cadrul celui mai important indice al BVB, indicele BET al celor mai importante zece companii listate. La începutul anilor 2000, investitorii români au trecut printr-o perioadă de restrângere semnificativă a activității. Nu doar scandalurile precum SAFI și FNI au lovit piața de capital, dar și delistările de la BVB, cum ar fi Dacia și Terapia, care au privat investitorii de acces la zone importante ale economiei. De altfel, acum putem vedea cât de bună ar fi fost Dacia la bursă, după ani în șir de creștere a producției și a exporturilor. De la mijlocul anilor 2000, și mai ales după startul crizei din 2008, listările au fost sporadice. Doar 14 companii s-au listat, dintre care două (Flamingo International și Contor Arad) au și intrat în faliment.
Cele mai notabile intrări au fost cele ale Fondului Proprietatea și ale companiilor deținute de statul român. Transelectrica, Transgaz, Nuclearelectrica și Romgaz (împreună cu Electrica anul acesta) sunt, de altfel, singurele societăți listate în ultimii zece ani care au o capitalizare mai mare de un miliard de lei. Cea mai mare este Romgaz, cu aproape 13 miliarde lei valoare de piață, urmată de Fondul Proprietatea cu 11,4 miliarde lei. „Deși puține, companiile listate în ultimii zece ani sunt cele care domină indicele principal al Bursei de la București, șapte dintre cei zece constituenți fiind în această listă“, spune Răzvan Rusu, director de investiții la Certinvest, care face referire la indicele BET, iar la lista de mai sus de noi listări se mai adaugă SSIF Broker și Bursa de Valori București.
Avem nevoie de companii private
În prezent, structura BET este formată într-un procent de 38% din companii venite din sectorul de energie, de 29% de societăți din sistemul bancar, 22% din cel financiar și 11% din sectorul de utilități. Adică o structură extrem de concentrată a indicelui, ceea ce îl face puțin reprezentativ la nivelul întregii economii. Comparând cu reprezentativitatea respectivelor sectoare în formarea PIB, se vede că doar 18% din economie apare în indicele BET, în timp ce 82%, practic, nu există. Iar acest lucru înseamnă că evoluția BET nu are legătură decât cu mai puțin de o cincime din economia românească, mult prea puțin pentru o piață de capital. Și în perioada următoare, așteptăm listări noi tot din partea statului, cum ar fi Complexul Energetic Oltenia. Și chiar dacă societățile deținute de stat vor fi suficiente pentru ca BVB să urce la statutul de piață emergentă, ar trebui ca și companiile private să se listeze. „Mai important decât listările statului este să vedem companii antreprenoriale, în special din domeniile de activitate subreprezentate în indici sau la bursă în general, cum ar fi IT sau sănătate, că își doresc să se listeze“, spune Răzvan Rusu, care precizează și că liderii din fiecare segment economic are premisele necesare listării la bursă. De altfel, până la intrarea noastră în categoria piețelor emergente, analiștii Tradeville arată că bursa ar putea atrage mai multe fonduri și, implicit, posibilitate de dezvoltare, dacă piața autohtonă ar putea intra în mai mulți indici internaționali. Cum este recentul lansat NIROPA, adică Nigeria, România și Pakistan, care a fost creat special pentru a permite investitorilor internaționali accesul la potențialul de creștere a bursei. „România pare a fi noua destinație a capitalurilor, motiv pentru care consider că a fost creat și NIROPA, care nu este altceva decât un instrument de marketing al băncilor de investiții, cu scopul de a convinge marile fonduri să includă în portofoliile proprii acțiuni din aceste țări“, spune Ovidiu Dumitrescu, director general adjunct al Tradeville. Desigur, intrarea în zona piețelor emergente va atrage cele mai multe fonduri (aproape un miliard de euro după calculele celor de la Tradeviile), însă până atunci, este nevoie de mai multe listări.
