Marea Neagră, cu certitudine, nu va fi o a doua Marea Nordului. Lucrările de explorare au dat rezultate doar în România. În Turcia, care deţine cea mai mare parte din Marea Neagră, explorările nu au avut rezultate', a spus Pătruţi, la Forumul Energetic Regional FOREN.
Potrivit acestuia, până în prezent, cercetările realizate de ExxonMobil-OMV Petrom şi Lukoil au pus în evidenţă zăcăminte de 130 de miliarde de metri cubi la nivel de resurse geologice.
'Dacă am putea exploata această cantitate în totalitate, ceea ce este puţin probabil, iar pentru a o exploata rentabil este nevoie de o producţie de 6 miliarde de metri cubi pe an, am avea o producţie de până la 20 de ani. Această producţie din Marea Neagră se va suprapune peste actuala producţie din zăcămintele de pe uscat, de 6 miliarde de metri cubi pe an, care are o descreştere constantă', a explicat Pătruţi.
El a adăugat că explorările din Marea Neagă vor începe numai dacă preţurile gazelor şi ţiţeiului vor creşte şi dacă sistemul de transport al gazelor va fi conectat la pieţele internaţionale.
'Cererea în ţară a scăzut foarte mult, iar investitorii care vor extrage aceste zăcăminte au nevoie de piaţă de desfacere şi de transportul gazelor de la perimetrele maritime, care sunt destul de departe, la 150-200 de kilometri de ţărm. Deci, o să avem de aşteptat', a mai spus consilierul CNR-CME.
Potrivit acestuia, pe termen mediu şi lung, viitorul energetic al României depinde de interconectarea sistemelor de gaze şi energie electrică, dar şi de diversificarea surselor. Alexandru Pătruţi a fost preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale în perioada 2009 – 2012.
