O afirmaţie a priori la vremea ei, confirmată acum de expansiunea agresivă a retailerilor, susţinută cu investiţii anuale de peste 200 de milioane de euro. Numai în 2013 marii comercianţi de produse alimentare şi non-food au deschis peste 270 de noi unităţi şi cam tot atâtea inaugurări sunt planificate şi pentru 2014.

„În căutarea profiturilor viitoare, jucătorii mari şi dinamici se extind în dauna celor lipsiţi de resurse pentru expansiune“, are Bogdan Belciu, partener la PwC, o primă explicaţie pentru ritmul alert cu care se extind acum retailerii. Dar, atrage Belciu atenţia, nu înseamnă că piaţa nu va trece, anul acesta, prin nişte schimbări semnificative. La ce se referă?

„Viitorul aparţine jucătorilor care se vor adapta cel mai repede noilor tipare de consum ale populaţiei şi vor specula oportunităţile oferite de noile tehnologii“, rezumă consultantul. Cu riscul unui truism, un rol-cheie în ecuaţia de creştere a vânzărilor din retail îl are comportamentul de consum al clienţilor, iar în cazul românilor acesta s-a modificat vizibil în ultimul an. 

Dacă e să ne uităm la cifre, comerţul cu amănuntul (fără maşini şi motociclete) a crescut cu 6,7% în luna decembrie a lui 2013 faţă de aceeaşi perioadă din 2012 (în serie brută), rezultat care a schimbat trendul pieţei de la o scădere de 0,1%, în primele 11 luni, la un avans de 0,5% pe tot anul. Poate că noile realităţi ale pieţei încă nu justifică asemenea cheltuieli de capital, însă investiţiile retailerilor de acum „pregătesc companiile pentru capitalizarea susţinută şi capturarea potenţialului pieţei din perioadele următoare de avânt economic“, cred consultanţii din echipa de tranzacţii a PwC România.

La nivel local, spun ei, miza este câştigarea consumatorilor de proximitate. La nivel naţional şi la nivelul regiunii Europa Centrală şi de Est, miza se va pune pe securizarea (printr-o consolidare extinsă regional) unui număr din ce în ce mai mare de clienţi, ceea ce va aduce competitivitate în preţuri mai ales la aşa-numitele „private label“. Şi chiar dacă nimeni nu se mai aşteaptă să vadă prea curând ratele consistente de creştere din perioada 2003–2008, perspectivele rămân încurajatoare: până în 2020, retailul autohton ar urma să crească până la 26 de miliarde de euro, adică un plus de aproape două treimi faţă de cele 17 miliarde de euro, cât este nivelul actual al pieţei, arată un studiu al Oxford Economics.

România, nr. 1 în topul creșterilor așteptate

De ce rămâne piața românească de retail una dintre cele mai atractive din regiune? „În context european, retailul FMCG din România se afla la începutul procesului de maturizare, având în vedere o cotă a retailului modern de 50-52%“, precizează Dragoş Popa, senior consultant la Roland Berger Strategy Consultants România, adăugând că, în ţară, există apoximativ 89 de metri pătrați de spațiu de retail modern la 1.000 de locuitori, de vreo trei ori mai puțin decât media spațiului de retail modern din țări precum Polonia (247 mp/1.000 locuitori), Ungaria (400 mp/1.000 locuitori) sau Austria (441 mp/1.000 locuitori).

Mai departe, „în contextul unei evoluţii macroeconomice stabile, fără şocuri semnificative“, consultanţii de la Roland Berger se aşteaptă la o creştere anuală a retailului de 3%-5%, în următorii doi-trei ani, anticipând şi o creştere a ponderii retailului modern la aproape 60% din total. O creştere determinată tocmai de această extindere a marilor lanţuri de magazine.

„Există în continuare potenţial de expansiune în special pentru formatele supermarket, discount şi de proximitate (…) vedem un nivel accelerat de creştere a retailului modern în oraşele sub 20.000 locuitori, şi un nivel moderat de creştere în restul oraşelor“, anticipează Dragoş Popa.

Aşa se face că, în paralel cu investițiile în noi magazine construite de la zero, rețelele de retail au început să preia reţele locale sau să se asocieze cu acestea. Miza este câștigarea consumatorilor de proximitate. Primul parteneriat „strategic“ a fost semnat, în  2011, de Angst cu francezii de la Carrefour. (Magazinele de proximitate Express sunt dezvoltate în principal prin intermediul parteneriatelor cu antreprenori locali, precum Angst, Gulliver sau Tradiţional Ecologic). Şi Profi a cumpărat în ultimii doi ani reţele locale din Sibiu (Alcomsib), Cluj (ALimrom) sau Botoşani (Pita).

Cei de la Mega Image şi-au împărţit şi ei cu francezii de la Carrefour reţeaua Gulliver, dar au preluat şi şase dintre magazinele Luca de la Braşov. La rândul lui, Metro Cash&Carry – care se adresează revânzătorilor – a lansat franciza „La Doi Paşi“ şi deja peste 700 de mici comercianţi s-au alăturat programului.  De ce aceste replieri? Estimările din vremurile bune ale retailului vorbeau despre faptul că marile reţele şi-ar putea încetini ritmul de investiţii în noi hiperlocaţii abia prin 2012. Criza avea să însemne însă şi stoparea bruscă a creşterilor din retail. Şi cum să te mai extinzi atunci, dacă nu printr-un nou concept de magazine, adaptat noilor condiţii şi obiceiuri de consum?

Mai multe formate de magazin

În opinia lui Bogdan Belciu, orice lanţ important de retail ar trebui să aibă „un mix de formate diferite de magazine, adresate unor segmente specifice de consumatori. Conceptul de magazin cu cele mai mari şanse de reuşită e definit acum prin suprafaţă mai mică, preţuri mici şi distanţă mai mică (de parcurs pănă la el – n.r.)“.  Marcate pe bonul de casă al bonusurilor acestora din urmă, noile concepte înseamnă, înainte de toate, timp şi bani. Timp mai puţin pierdut pe drum şi mai puţine tentaţii – traduse în bani – printre rafturi. În plus, adaugă Belciu, ca să ai trafic în supermarket, trebuie să vinzi „şi produsele clasice care se găsesc, de obicei, «la colţ»“.

Cum va arăta piaţa de retail din România peste doi ani? „Competiţie acerbă, retailerii dezvoltă mai multe formate de magazine, magazinele cu delicatese câştigă în popularitate, sunt ocupate oraşele mici, magazinele vechi sunt reamenajate“, sugerează un raport al firmei poloneze de consultanţă PMR Publications.

În acest context, o formă a comerţului modern „care nu este suficient de prezentă în România este cea a retailului de proximitate – convenience store“, spune consultantul PwC, explicând că, în varianta modernă, chioşcurile şi magazinele de cartier vor fi înlocuite de magazine de proximitate care vor avea pe rafturi alimente proaspete şi produse nealimentare de strictă necesitate, „care să complementeze necesarul oamenilor între două drumuri la super şi hipermarket“.

În opinia sa, fiind un business cu marje de profit mici, unde volumul este esenţial pentru a fi competitiv şi pentru a te dezvolta, retailul de proximitate va pune o presiune mare pe actualele magazine de cartier, pentru care va fi din ce în ce mai greu să îşi adapteze sortimentele şi structura și politica de preţuri. Ce variante le mai rămân micilor independenţi?

Pe termen lung, explică Dragoş Popa de la Roland Berger, ei au la dispozitie trei opţiuni. Prima – să intre într-o reţea de franciză, fie de tipul reţelei „La Doi Paşi“ (cu un grad mai mare de independenţă a francizatului), fie de tipul „Shop&Go“ (unde formatul, sortimentul şi nivelul preţului sunt impuse, francizaţii devenind practic administratori de magazine). 

Cea de a doua – să facă parte dintr-o alianţă/ parteneriat/ cooperativă de aprovizionare, unde se pot realiza importante economii de cost prin cumularea cantităţilor achiziţionate de către membrii alianţei; această opţiune este destul de răspândită în ţări precum Cehia, Austria sau Ungaria.

Şi cea de-a treia opţiune – să rămână independenţi, situaţie în care trebuie „să exceleze“ în relaţia cu clienţii (o abordare personală), pentru a putea compensa diferenţele de poziţionare de preţ şi să asigure disponibilitatea continuă la raft a produselor care generează trafic (pâine, lapte, fructe de sezon etc.). Sau, să găsească o nişă – conchide Dragoş Popa -, „cum ar fi crearea unui supermarket cu delicatese sau cu produse româneşti ori bio“.