Capital: În primul rând vreau să vă întreb despre rezultatele financiare pe primul trimestru. Profitul net a scăzut cu 19%. Care sunt motivele și cât de mult înseamnă noile taxe, în special cea pe construcții speciale, în acest rezultat?

Mariana Gheorghe: Într-adevăr profitul net a scăzut cu 19%. Din punctul de vedere al operațiunilor am avut trei elemente mai importante: primul a fost mediul internațional al prețurilor la țiței, care au fost cu 4% mai mici – aici nu vorbim de țiței ca atare, că noi nu cumpărăm sau vindem țițeiul, dar pe baza lui prețurile produselor petroliere au evoluat în aceeași direcție. Al doilea element a fost piața românească, și anume că am avut cereri deprimate – depresate la toate produsele, piața a scăzut și la combustibil, și la gaze, și la electricitate. Iar al treilea a fost într-adevăr taxa pe construcții speciale, care a contribuit, poate chiar cu mai mult de 50%, la acest rezultat, la această diferență.

Capital:  Pentru trimestrul II, la ce ar trebui să se aștepte investitorii, în situația în care aveți planificată oprirea rafinăriei?

M.G.: Da, avem programată închiderea rafinăriei pentru 30 de zile, perioadă în care vom termina și procesul de modernizare. Este un lucru pe care noi îl pregătim din timp, avem deja stocuri care să permită să asigurăm furnizarea pe piață și în rețeaua noastră de stații, astfel încât impactul nu va fi foarte important.

Vedem în continuare afectarea cererii la combustibili de acciza pe care am avut-o la 1 aprilie. Nu putem să spunem însă cu cât, va dura 2-3 luni până strângem datele. Acest lucru și din cauză că la sfârșit de martie am avut un efect de creștere, pentru că lumea a aprovizionat știind de această creștere. Din datele preliminare am avut o scădere de 2-3 procente la volume. Cererea de electricitate și de gaze sperăm, cu știrile pozitive  pe care le-am citit și noi referitoare la creșterea producției industriale, că va avea un efect asupra vânzărilor atât la combustibili cât și la electricitate și gaze, pentru că atunci când industria se dezvoltă ai și o creștere energetică mai mare, teoretic, ca primă reacție, dar sunt și investițiile, iar tehnologiile moderne sunt spre eficiența energetică. Și atunci nu știm care este factorul mai mare: cererea prin creștere de producție sau scăderea prin eficiență energetică. În final, probabil vom avea ambele direcții.

Prețurile carburanților încep să scadă

Capital: Referitor la acciză și impactul asupra vânzărilor: s-ar putea ca la anumite stații alimentarea, factură medie, să fie mai mică chiar și cu 10%?

M.G.: La sfârșitul lunii martie am avut vânzări în creștere la stație și cu 50%-70%, datorită volumului. S-a văzut o scădere destul de mare, nu imediat cu 70%, dar mult mai accentuată în prima parte a lunii aprilie, pentru că deja lumea avea stocuri. Aprilie a fost și o lună cu multe zile libere, Paștele și 1 Mai. Ca să ne dăm seama de o factură medie pe zi va trebui să ajungem la o perioadă mai normală, că sunt zile diferite și influentează chiar și o zi media pe lună sau pe stație. În ceea ce privește evoluția prețurilor pot să vă spun că doar în ultimele două săptămâni am avut patru scăderi de prețuri, în total benzina e mai ieftină cu 15 bani, iar motorina, cu 9 bani.

 

Capital: Considerați că decizia luată de Guvern prin care transportatorii rutieri își pot recupera o parte din acciză este o măsură prin care cei din urmă pot fi convinși să facă alimentarea în România și nu în alte țări, unde prețurile sunt mai mici?

M.G.: Cred că transportul internațional și, în general, alimentarea este determinată geografic pe de-o parte, în funcție de capacitatea rezervoarelor, pe de altă parte, cred că o reflectare a costurilor cu combustibilii în costurile de servicii ale operatorilor este importantă, dar dacă ne uităm în Europa, diferențele, exceptând câteva extreme, care sunt cauzate de alte motive strategice sunt foarte mici, de doi-trei-patru cenți. Chiar dacă sunt 28 de țări, este o diferență relativ mică, pentru că prețurile sunt europene. Din acest motiv, autoritățile europene au și impus un nivel de taxare minim, doar statele care își doresc mai multe venituri cresc peste un anumit nivel. Statul are instrumente pe care poate să le folosească în conformitate cu directivele și regulile europene ca să stimuleze o anumită cerere de produse locale. Poate să stimuleze prin ajutor de stat, prin subvenții sau alte forme și ele sunt metode legale, în contextul european. Binențeles trebuie notificate și justificate Comisiei Europene, dar această strategie a guvernelor de a sprijini și a stimula un anumit sector sau o anumită piață din economia sa este absolut legală.

 

Capital: Nu considerați că o astfel de măsură era benefică și în cazul transportului feroviar sau în agricultură?

 

M.G.: Toate aceste decizii de subvenție sau de ajutor de stat sunt decizii strategice ale Guvernului. Sunt politici de excepție, nu de regulă. Ele trebuie făcute cu un obiectiv foarte clar; să ajuți un anumit sector de piață tocmai pentru a-ți genera locuri de muncă, sau pentru creșterea veniturilor la buget. Nu m-aș hazarda să spun că e bine să faci pentru unii sau pentru alții. Este o pur o decizie guvernamentală și depinde de resursele pe care le are statul.

 

Capital: Ați redus, în primul trimestru al acestui an, investițiile în Marea Neagră? Sau lucrările vor începe abia în a doua parte a anului?

M.G.: Ciclul investițional este foarte lung. Prima dată identifici țința, urmează partea de seismică, după aceea forarea. Seismica este mai ieftină decât partea de foraj, anul acesta vom avea mai mult foraj, deci vor fi investiții mai mari. Vom începe la mijlocul anului lucrările de foraj și pe onshore și în Marea Neagră. Forajul va dura câteva luni și abia apoi vom putea să știm ce găsim și ce urmează să facem. Sperăm ca până la finele anului să avem rezultatul acestui foraj.
 

Capital: Referitor la Marea Neagră, ministrul economiei, Constantin Niță, a declarat recent că redevențele pentru off-shore vor fi mai mici decât pentru on-shore. În ce stadiu vă aflați cu negocierile pentru stabiliarea redevențelor?

M.G.: Sunt discuții, nu aș putea să le spun negocieri, ci discuții tehnice cu autoritățile: fie agenții, fie ministere, care merg pe cele trei direcții – tot ce înseamnă specificul pieței, strategia energetică  a României și sistemele posibile de taxare, nu neapărat de redevențe, pentru întreg sectorul de petrol și gaze. Atunci când orice guvern din lume ia o decizie cu privire la taxarea sectorului de resurse naturale ține seama de specificul pieței și de strategia pe care o are pentru sectorul respectiv. În baza acestor elemente decide sistemul de taxare pe care vrea să-l aplice. Avem două extreme: zăcăminte bătrâne, fragmentate, mici și cu o calitate slabă, fie teritorii noi – cum ar fi foraje la mare adâncime onshore sau offshore. Noi avem discuţii tehnice cu toate autorităţile implicate pentru luarea unei decizii informate, nu doar una emoţională, ci bazată pe o informaţie economică şi comercială. Or, din declaraţiile pe care le-am auzit, statul vrea să stimuleze investiţiile în sectorul energetic, dar şi să-şi crească veniturile la buget. Strategia pe care o înţelegem noi este că vor veni cu propuneri care să ducă la creşterea veniturilor, dar care să nu reducă din capacitatea de investiții a operatorilor mari din această piaţă. Doar noi Petrom-ul am avut o contribuție de 10 miliarde de euro, care asigură dezvoltarea de locuri de muncă, venituri la bugete de stat, la dezvoltarea industriei. Avem niște calcule care arată că prin desfășurarea investițiilor cu acest regim de taxare , am reușit să asigurăm în mod constant circa 4,5% din forța de muncă, 5% din PIB-ul țării, am asigurat 40% din produsele de țiței, gaze, și totodată 10% din veniturile bugetului de stat. Acest regim de taxare a asigurat aceste contribuții previzibile economiei românești. Guvernul în momentul în care va lua o decizie și va face o propunere va trebui să țină seama de strategia sa și de situația pieței. Sistemul de taxare poate să fie o combinațiue de mai multe elemente. Poate fi o revedență mai mare bazată pe producție  sau o taxare la venituri,chiar și la profituri. Există astfel de sisteme și la fiecare există foarte multe variații. Noi le spunem deduceri. 
   

Capital: Până în prezent nu v-a fost prezentată o variantă?

M.G.: Nu. De aceea am și spus că nu suntem în negocieri ci în discuții tehnice.

Capital: Cât de dese sunt întâlnirile pe care le aveți cu autoritățile pe această temă: săptămânal, lunar sau mai rare?

M.G.: Nu este specific. Felul în care se desfășoară este cu întâlniri, prin scrisori, cu detalieri, reacții. Nu există un calendar riguros al acestor întâlniri sau discuții tehnice.

Capital: Modificarea Codului fiscal se aprobă și se publică în Monitorul Oficial, de regulă, înainte cu șase luni de aplicare. Așa se va întâmpla și în ceea ce privește redevențele?
M.G.: Noi credem că există o șansă să se respecte legea.
 

Capital: Ministerul Finanțelor a publicat recent normele de aplicare referitoare la tax ape construcții speciale. Ce sumă ar trebui să plătească Petrom și când va fi făcută plata?
M.G.: Conform estimărilor noastre, sunt între 70 și 100 de milioane de dolari, iar conform legii, prima plată se face la 25 mai pentru primele șase luni, iar a doua parte în toamnă. Urmează să vedem dacă sunt alte instrucțiuni.
 

Din competeția pe piață câștigă consumatorul

Capital: Recent, revista Capital a desemnat OMV Petrom câștigătoarea categoriei „Compania anului 2013“. Totuși, Petrom SA a raportat o cifră de afaceri în scădere și mai mică decât Automobile Dacia…

M.G.: Noi avem o structură de grup și raportăm rezultatele noastre pe tot grupul, indiferent unde facem vânzări. La Dacia toate vânzările se fac de companie, astfel sunt comparate mere cu pere. Noi, Petromul, am avut o cifră de afaceri de peste 24 de miliarde de lei. OMV Petrom nu este o companie de sine stătătoare, bineînțeles că una din companiile din grup este OMV Petrom SA. Dar sunt și celelate filiale. Eu cred că voi nu v-ați uitat doar la cifra de afaceri, ci și la profit sau la contribuția Petrom în economia românească. Doar anul trecut am avut o contribuție de 3,5 miliarde de euro în economia românească, prin taxe, dividende și investițiile realizate. Anul acesta investițiile vor fi mai mari: avem deja programate peste 6 miliarde de lei.

Citiți și: GALA CAPITAL: Marii câștigători ai economiei românești

 

Capital: După cum ştiţi, Mol a cumpărat reţeaua de benzinării Agip. Cum vedeți piața carburanților din punctul de vedere al dezvoltării rețelelor de către ceilalți concurenți: Rompetrol, MOL, Socar și Gazprom?

M.G.: Din tot ceea ce mă întrebați eu văd că există o piață competitivă, funcțională. În orice astfel de piață există consolidări, sunt intrări și ieșiri. Sunt restructurări și repoziționări. Toate acestea sunt elemente normale de competiție, care fac ca piață să fie competitivă iar beneficiarul să fie consumatorul. Din orice fel de competiție între jucători, consumatorii sunt cei care câștigă. De ce? Pentru că dacă ne uităm la politica de prețuri a oricărei companii observăm că aici se regăsesc prețul internațional, partea de taxe și competiția- concurența locală. Doar anul trecut au fost 58 de noi benzinării, unii au crescut, alții au scăzut, unii au intrat, alții au ieșit – precum Eni,  piața a rămas oarecum aceeași, dar competiția a crescut. Automat că în anumite poziții sau zone geografice sau chiar benzinării noi o să avem dorința să maximizăm atracția de clienți și atunci în final acest lucru duce la o reflectare în prețuri și în calitatea serviciilor.
 

Capital: În ultimii ani au fost construiți mai mulți kilometri de autostradă, dar nu există spații de servicii: Aveți în intenție să deschideți noi benzinării pe aceste tronsoane de autostradă?

MG: Ne dorim și vom investi, nu doar pe autostrăzi, pe aceste noi centre de trafic, fie ele comerciale fie rezidențiale. Piața se schimbă și trebuie să ținem pasul. Optimiziăm tot timpul rețeaua de benzinării, ieșim de acolo de unde traficul nu mai este atât de mare și intrăm acolo unde traficul este mai mare. Autostrăzile sunt o primă țintă. Și A3 de când s-a terminat și s-a dat în funcțiune și nu s-a organizat licitația de către CNADNR, care este factorul de decizie.  

Capital: Cât timp durează de la semnarea contractului până la deschiderea unei benzinării pe o autostradă?

M:G: Între 6 și 12 luni, dar depinde de mai multe elemente: autorizații, titluri de proprietate pentru terenuri.
 

Capital: Mai aveți un an de mandat. În primul rând, vreau să vă întreb dacă rămâneți la Petrom încă 4 ani sau vă veți retrage?

M.G.: E încă devreme, eu sunt mult legată de Petrom și cred să mai existe oportunități să lucrez cu Petrom. Decizia este însă a consiliului de supraveghere, a acționarilor, dacă vor sau nu să continue cu mine.
 

Capital: Care a fost cel mai greu an de când vă aflați la conducerea companiei?

M.G.: Dimensiunile au fost diferite. La început, primii ani – cu restructurare masivă -, au fost foarte grei, nu a fost numai un an din păcate. Al doilea an de provocare a fost 2009, în plină criză, imediat după colapsul prețului la țiței, atât din punct de vedere organizațional cât și financiar. Organizațional pentru că trebuia să găsim soluții de a continua operațiuni și investiții sau de a le restructura într-un timp foarte scurt, pentru că altfel putea să intre și compania Petrom așa cum au intrat și altele într-o spirală negativă, și a doua ne-a prins într-un moment în care noi nu avem cash-flow, pentru că toate resursele financiare pe care le avusesem de la privatizare, prin creșterea de capital, erau deja folosite. Iar găsirea surselor de finanțare într-un moment de criză financiară cum a fost anul 2008-2009 a fost o mare provocare.

 

Capital: Dar acest an este unul provocator în contextul în care se va stabili sistemul de taxare pentru următorii ani?

M.G.: Pentru viitor, importanța deciziei sistemului de taxare este foarte mare pentru o companie petrolieră, care are un ciclu investițional așa de mare ca al nostru. Ca decizie, va fi foarte important și acest an.